Aradul înregistrează cea mai mare coborâre în polii de dezvoltare în comparația dintre ierarhia de atracție publicată de Banca Mondială în 2017 și noua evaluare realizată de Funky Citizens: de pe locul 5 pe locul 16. Concluzia apare în studiul „Reforma arhitecturii administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, publicat pe 29 octombrie, de ONG, un raport care analizează 3.181 de localități și zece ani de date publice.

Pentru Arad, documentul conturează o situație cu mai mai multe fațete: pierderi de populație și salariați, creștere demografică în localitățile din jur, expunere, cu riscuri, la transformările industriei auto, dar și o poziție favorabilă a municipiului în analiza capacității de a-și acoperi funcționarea din venituri proprii.

Citeşte şi: Reorganizarea administrativă în județul Arad: 18 comune riscă dispariția prin comasare

Studiul, semnat de Diana Tableț și Elena Calistru, cu contribuțiile lui Adrian Rista și Mike Drulă, urmărește schimbările demografice, economice și administrative ale României, încerând că contureze posibila reorganizare administrativă a țării pe baze solide. Punctul de plecare este diferența dintre organizarea teritorială stabilită în 1968, după care funcţionează și în prezent țara noastră, cu toate consecinţele ce decurg de aici, şi felul în care funcționează astăzi comunitățile, piețele muncii și serviciile publice.

Aradul, pe locul 16 în noua evaluare

„Aradul nu urcă în ierarhia atracției, ci coboară cel mai mult dintre marii poli, de pe locul 5 pe 16 față de 2017: pierde populație și salariați”, arată autorii în concluziile capitolului dedicat polilor de creștere.

Noua clasificare include zona urbană funcțională Arad în categoria polilor interjudețeni, alături de centre precum Constanța, Oradea, Pitești, Târgu Mureș, Craiova sau Suceava.

Zona urbană funcțională Arad se situează pe locul 16 în evaluarea polilor de atracție realizată de Funky Citizens, în timp ce în ierarhia publicată de Banca Mondială în 2017 ocupa locul 5.

Evaluarea privește municipiul împreună cu localitățile legate de acesta prin relații de muncă și locuire. Autorii măsoară dimensiunea economică și demografică a zonei, evoluția acesteia, atracția exercitată și resursele de formare și ocupare calificată.

Aradul apare și între centrele urbane care au cel puțin zece localități cu o creștere a populației de minimum 5%, pe o rază de 35 de kilometri. Vorbim de un fenomen mai larg identificat de studiu: creșterea demografică este concentrată în jurul marilor orașe, în timp ce unele dintre orașele-nucleu pierd locuitori.

Aceste schimbări au consecințe pentru organizarea transportului, a școlilor și a serviciilor publice. Locul în care cineva locuiește poate aparține unei comune, în timp ce locul de muncă, școala sau serviciile medicale se află în municipiu.

Două ierarhii, criterii diferite, o singură realitate

Raportul precizează că ierarhia Băncii Mondiale din 2017 și cea actuală folosesc indicatori diferiți. Prima urmărea migranții atrași în perioada 2001–2011 și distanța de la care veneau aceștia. Noua analiză folosește date din 2016–2025 și combină mai multe dimensiuni.

„Cele două ierarhii, a Băncii Mondiale din 2017 și a noastră, nu sunt identice, deci nu se compară ca două rezultate la același test. Diferența dintre niveluri poate veni atât din evoluția datelor, cât și din alegerea indicatorilor, deci nu o putem interpreta ca pe o măsură a evoluției în timp”, explică autorii studiului.

Evaluarea cuprinde 41 de zone urbane funcționale: Bucureștiul și cele 40 de reședințe de județ, împreună cu localitățile din jur incluse în aceste zone.

Despre polii de dezvoltare şi cum ar trebui măsuraţi aceştia

Autorii au urmărit în studiul lor patru dimensiuni: masă, impuls, atracție și talent. Prima, se indică, măsoară populația, salariații și cifra de afaceri a zonei. A doua urmărește evoluția populației, a salariaților și a cifrei de afaceri, precum și construcția de locuințe în localitățile din jur. Atracția este evaluată prin raportarea locurilor de muncă la populația în vârstă de muncă și prin contribuția localităților din jur la ocuparea din întreaga zonă.

Talentul privește studenții, locurile de muncă specializate și raportul dintre absolvenții formați și oportunitățile de angajare calificată.

„Un pol nu se decretează; se măsoară, pe patru dimensiuni (masă, impuls, atracție și talent), cu date publice, cu reziliența alături ca semnal de risc, și se remăsoară la fiecare recensământ”, se arată în studiu.

Riscul economic, care vizează municipiul nostru, aşa cum am amintit mai sus, este analizat separat: dependența de o industrie sau de un angajator poate face o zonă vulnerabilă, chiar dacă aceasta are o economie puternică.

Cluj-Napoca, cel mai bun scor. Bucureștiul, singurul pol național

Noua evaluare plasează Cluj-Napoca pe primul loc după scor, urmat de București, Iași, Timișoara, Brașov și Sibiu. Bucureștiul rămâne însă singurul încadrat în categoria polului național, se arată în raportul făcut public de Funky Citizens.

„Cluj-Napoca are cel mai bun scor din țară, înaintea Bucureștiului. Capitala e fără rival la masă și îl devansează pe Cluj la atracție, dar e întrecută clar la impuls și la talent”, explică studiul. Cluj-Napoca, Iași și Timișoara rămân poli regionali, iar în această categorie intră și Brașovul și Sibiul, încadrate anterior la nivel interjudețean.

Brașovul urcă prin dimensiunea zonei și prin atracția exercitată: 30% dintre salariații acesteia lucrează în localitățile din jurul municipiului. În cazul Sibiului, autorii evidențiază locurile de muncă specializate și dezvoltarea locuirii în localitățile învecinate.

„Sibiul urcă prin talent, cu a patra cea mai mare densitate de locuri de muncă calificate, și prin construcția de locuințe: 215 locuințe noi la 1.000 de locuitori ai coroanei, a treia valoare din țară”, precizează raportul.

Constanța și Oradea se situează în fruntea categoriei următoare, cea a polilor interjudețeni, fără să intre în grupul regional.

Suceava urcă puternic. Aradul pierde poziții

Categoria polilor interjudețeni cuprinde Constanța, Oradea, Pitești, Târgu Mureș, Craiova, Suceava, Alba Iulia, Ploiești, Bacău, Baia Mare și Arad. Patru dintre aceste zone – Suceava, Alba Iulia, Bacău și Baia Mare – erau încadrate în 2017 drept poli județeni.

„Saltul cel mai mare îl face Suceava, de pe locul 25 pe locul 11 între cele 40 de reședințe. Populația zonei a crescut cu 5,6%, salariații cu 14%, iar coroana are a doua cea mai mare pondere din salariații zonei (33%) și a patra cea mai mare rată de construcție de locuințe”, arată autorii.

Zona Alba Iulia este remarcată pentru creșterea reală a cifrei de afaceri cu 115% între 2016 și 2024. Aceasta include și Sebeșul, a cărui activitate industrială contribuie substanțial la rezultatul întregii zone.

În cazul Bacăului, studiul semnalează influența Dedeman: compania are sediul în municipiu, dar angajați în întreaga țară. Înregistrarea salariaților la sediul social influențează imaginea economică a unei zone.

În contrast cu aceste ascensiuni, Aradul este evidențiat pentru pierderile de populație și salariați și pentru poziția foarte slabă în noua ierarhie.

Cine pierde din influență

Studiul compară rezultatele și cu lista oficială stabilită în 2008, când România a desemnat șapte poli de creștere și 13 poli de dezvoltare urbană. Dintre cei șapte poli de creștere, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Brașov se regăsesc acum la nivel regional, iar Constanța, Craiova și Ploiești, la nivel interjudețean.

Dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană, Sibiul urcă la nivel regional. Alte centre se regăsesc în categorii cu o influență mai restrânsă: „Ceilalți cinci poli de dezvoltare urbană nu mai atrag dincolo de propriul județ: Galați, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare și Brăila sunt poli județeni, iar Deva este pol local”, arată autorii studiului de acum.

Autorii subliniază faptul că vechea desemnare nu mai garantează finanțare și că evaluarea centrelor urbane trebuie să urmărească schimbările economice și demografice.

Industria auto, pericolul din zona Aradului

Studiul indică şi restructurările din industria cablajelor auto din Arad ca exemplu al dependenței unor teritorii de deciziile grupurilor internaționale.

Pentru zona urbană funcțională Arad, autorii indică o pondere de 16,2% a salariaților din sectoarele analizate ca expuse unor transformări cu termen sau tendință cunoscută, precum industria auto, cărbunele și energia ori siderurgia. Zona este inclusă în grupul cu risc de expunere ridicat.

Datele economice sunt calculate pe baza bilanțurilor firmelor, care înregistrează salariații la sediul social. Autorii precizează că această metodă poate diferi de distribuția efectivă a angajaților între punctele de lucru.

O reformă care se uită și la sate și comune

În mesajul prin care a anunțat publicarea studiului, Elena Calistru, cofondatoare și președintă a Funky Citizens, a explicat de ce discuția despre reorganizare trebuie să includă orașele și relațiile lor cu teritoriul din jur: „S-a schimbat unde se produc banii, unde se duc tinerii, de cine depinde o comună când pleacă singura fabrică și cât de departe e un liceu bun de un copil de la sat”.

Elena Calistru a criticat reducerea dezbaterii la comasarea unui anumit număr de comune: „Dacă declarăm reforma făcută după 400 de comune, n-am făcut-o; am găsit o scuză să nu mai vorbim despre ea.”

Citeşte întreaga postare a preşedintelui Funcky Citiyzens pe pagina sa de Facebook.

Studiul este, în fapt, un diagnostic al situației actuale, urmând ca Funky Citizens să publice trei scenarii de reorganizare, evaluate după o grilă anunțată înaintea propunerilor de hărți.

Alte câteva referiri la județul Arad

Documentul discută când și relația Timișoara–Arad, în perspectiva organizării unor rețele de orașe, și include exemple din Socodor, Hălmagiu, Sântana și Ineu. Vom reveni cu materiale despre aceste teme și despre datele care privesc celelalte localități arădene.
Studiul și prezentarea proiectului pot fi consultate pe site-ul Funky Citizens (AICI).

Citește și:

Topul Firmelor Arădene, la ediția a 33-a: O mică parte dintre companii generează 73% din cifra de afaceri

De mâine, Aradul preia zborurile de la Timișoara. Pregătiri de 1,5 milioane de lei pentru trei săptămâni cu până la zece curse pe zi. Vezi care sunt noutăţile