sâmbãtã, 20 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Adrian Wiener, deputat USR, despre inechitatea pensiilor speciale (P)

    de - | 11 aprilie 2023, 2:41 PM | Comunicate contra cost

    0

    În România avem două sisteme de pensii:

    Sistemul contributiv, normal, acela la care există o perioadă de contributivitate de minim 35 de ani, o vârstă standard de pensionare de minim 65 de ani (63 pentru femei) și o metodă de clacul al pensiei bazată pe contributivitate (contribuțiile încasate de stat de la salariați se distribuie pensionarilor).

    Sistemul “pensiilor speciale” – în care perioada de contributivitate e mult mai mică, vârsta de pensionare la fel, iar sistemul de calcul complet diferit. În plus, pentru pensiile speciale avem un mod de indexare anuală complet diferit față de cel al pensiilor contributive. Astfel că pensia specială medie a crescut în 2022 de 160 de ori mai mult decât pensia contributivă.

    Sigur, ni se spune că acestea nu sunt pensii speciale, ci “de serviciu”, sau “ocupaționale”. Indiferent cum le numim, ele sunt acordate de Case de Pensii altele decât Casa de Pensii „civilă”, în baza unor legi distincte de legea pensiilor, pe baza unor formule de calcul „speciale”.

    Să luăm exemplul magistraților: la aceștia modul de calcul al pensiei (care se acordă după doar 25 de ani de activitate) este: 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente. În consecință, pensia medie a magistraților este de 21.404 lei. Din această sumă, 4.758 reprezintă pensia cuvenită conform contribuțiilor sociale și 19.945 lei subvenția de la bugetul de stat.

    Beneficiari de pensii speciale sunt și militarii, polițiștii și cadrele de la SRI, SIE, STS, SPP, diplomați, consuli, auditorii Curții de Conturi, piloții civili, piloții instructori, funcționarii parlamentari, grefierii, foștii parlamentari, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene (în cazul acestora din urmă acordarea pensiei speciale prevăzută în Codul Administrativ este prorogată). În total, sunt peste 200.000 de persoane cu pensii acordate pe alte criterii decât ale pensionarilor de rând.

    Problema presantă este că actualul sistem de pensii nu este sustenabil. În 2022, bugetul de pensii al României a fost de 109 mld lei, din care aproape 23 mld au fost subvenții de la bugetul de stat – adică bani care nu provin din plata contribuțiilor la bugetul de pensii de către angajați, ci din alte taxe și impozite colectate de statul român (bani care ar trebui să susțină sănătatea, educația, investițiile). Din subvenția de 23 de mld lei, jumătate s-a dus pentru pensiile „speciale”.

    Proiecțiile demografice pe termen mediu, rezultate din recensământ, ne arată un dezechilibru accelerat al piramidei demografice. Suntem în fața unei îmbătrâniri rapide a populației: raportul dintre numărul de angajați – plătitori de taxe și impozite scade raportat la numărul de pensionari.

    În 2030 vor ieși la pensie primii „decreței” – persoane născute după decretul din 1966 an, decret din care în România s-au născut peste 300.000 de persoane anual. Începând cu 2032 vor împlini 65 de ani peste 3,4 milioane de români, și vor depăși pragul vârstei de 22 de ani, doar 2,2 milioane de tineri (dintre care unii, probabil mulți, vor pleca din țară). Astfel, presiunea pe sistemele sociale din  – pensii, sănătate și asistență socială va fi enormă.

    Vorbim de privilegiu și inechitate, de un sistem de castă, nesustenabil și care devine o povară din ce în ce mai mare odată cu inversarea piramidei demografice; iar de ameliorarea acestei poveri depinde stabilitatea fiscală și securitatea, până la urmă, a tuturor cetățenilor acestei țări.

    În România, 35% din PIB este alocat pensiilor și salariilor – cea mai mare pondere din UE – dintr-un buget în care 1 din 7 euro (cheltuiți în 2022) vine din împrumuturi, la dobânzi enorme; în singura țară din UE aflată în procedură de deficit excesiv – adică de monitorizare a deficitului bugetar de către Comisia Europeană.

    De aceea USR a introdus ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență reforma sistemului de pensii din România. De aceea această reformă este jalon esențial în PNRR și de ea depinde a treia tranșă de plată din PNRR în valoare de 3,2 mld euro.

    Din păcate, reforma propusă de guvernul PNL/PSD nu elimină nicio pensie specială. Le coafează doar, discret pe unele, astfel că pensia specială de 18.000 de lei/lună a premierului Ciucă, spre exemplu, scade cu 550 de lei. Sunt doar minore modificări ale vârstei de pensionare și doar la unele categorii de speciali (spre exemplu la Curtea de Conturi urcă de la 14 la 15 ani), iar la servicii și armată ea rămâne exact la fel.

    De reținut că nu există niciun studiu de impact al acestei legi – cu cât se reduce cheltuiala anuală cu pensiile? Care va fi ponderea ei în PIB peste 3-5-7 ani? Sigur că nu e o reformă reală, ci o încercare de a conserva oaza de privilegii creată de aceeași structură politică de sistem. Criza inechității din România nu doar persistă; criza se adâncește.

    Alătură-te campaniei de desființare a pensiilor speciale și semnează petiția pe www.stoppensiispeciale.ro.


    Comunicatul de față a fost publicat contra cost. Conținutul acestuia reprezintă în mod exclusiv punctul de vedere al partidului / organizației mai sus amintit/e, pentru care Redacția Special Arad nu-și asumă nicio responsabilitate.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    0 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.