Acordul semnat între Ministerul de Interne și Biserica Ortodoxă Română este o măsură politică de imagine și nimic altceva.

Chiar dacă a suferit anumite modificări, dintre cele mai importante amintim că polițiștii nu vor mai împărți lumina sfântă, lăsând treaba aceasta în mâinile preoților și voluntarilor, acordul în sine ridică două mari întrebări la care vom încerca să răspundem.

Primo: Este necesar? Este necesară expunerea unui risc inutil?

Prevederile Ordonanțelor militare stipulează clar ca fiind imperioasă distanțarea socială, or în textul modificat al acordului se trece peste acest aspect, permițând voluntarilor împreună cu preoții să meargă din poartă-n poartă pe la casele oamenilor. Astfel, în acest context se creează o iluzie a permisivității prin extrapolare. Dacă s-a putut de Paște, de ce să nu se poată de 1 Mai? Doar știm cum e românul cu grătarele… Aici intervine și riscul inutil la care ne vom expune: la ideea că putem îndoi puțin regula, dacă ne ascundem după ceva sfânt, după ceva tradițional. Ceea ce urmează după îndoirea unei reguli? Inevitabil încălcarea ei.

Secundo: Cui folosește acordul?

De folosit îi poate folosi doar aparatului politic care, așa cum am văzut și pe plan local fac toate demersurile pentru a nu se recunoaște înfrânți de o boală care a reușit să scoată la iveală toate neajunsurile unui sistem medical deficitar și doresc să compenseze.

Mai departe, nu pot trece cu vederea că un acord între Biserica Catolică și MAI nu a fost semnat așa cum s-a întâmplat acum. Pentru cetățenii români care au sărbătorit Paștele săptămâna trecută nu a fost luată absolut nici o măsură de Guvern, efectivele MAI nu s-au plimbat pe străzi cu lumânările aprinse. La recensământul din 2011, în România, procentul populației stabile de religie romano-catolică a fost de 4,6%. Poate că procentul este mult prea mic pentru a fi luați și ei în considerare, dar ar fi fost un exercițiu bun pentru ceea ce se va întâmpla în zilele următoare.

Poate că la un procent atât de mic s-ar fi putut face exact același acord între Biserica Catolică și MAI, pentru a vedea totuși ce înseamnă deplasarea atâtor efective ale MAI pentru a acompania voluntarii care împart lumina, iar apoi să extrapoleze cifra. Dar merg mult prea departe cu ideea.

Să amintesc de cazul din județul Iași, unde un preot (de rit vechi) și un dascăl, infectați cu noul coronavirus au ajuns să carantineze peste 200 de persoane, tocmai pentru că au respectat o tradiție religioasă. Un semnal de alarmă a fost tras aici, dar nu l-a băgat nimeni în seamă.

Am încercat să găsim niște răspunsuri logice, la întrebări logice, dar nu am luat în considerare subiectivismul religiei. Ceea ce credem noi, e destul de probabil să nu creadă alții. Ceea ce nouă ni se pare ambiguu, altora li se poate părea clar ca lumina zilei. Așa că vom face apel la medicină, la știință și la textul publicat de Ministerul Sănătății și vom comenta doar ultimul punct din textul extras:

„1. Virusul se transmite mai ales pe cale respiratorie, dar poate intra în corp prin ochi, nas și gură, astfel evitați atingerea dacă nu v-ați spălat bine mâinile.

Mâinile intră in contact cu suprafețele contaminate de virus răspândidu-se în tot corpul.

2. Dacă aveți infecție respiratoare acută, evitați apropierea de alte persoane, tușiți cu gura acoperită sau într-un șervețel de preferat de unică folosință, purtați mască de protecție si spălați măinile. Dacă in momentul în care tușiți vă acoperiți gura cu mâinile ,puteți contamina obiecte sau persoane cu care veniți în contact.

3. Mențineți distanța de cel puțin 1 metru între dumneavoastră și alte persoane, în special când acestea tușesc, strănută sau au febră, deoarece picăturile de salivă pot transmite virusul de la o distanță apropiată. ”

Se știe clar că sunt persoane asimptomatice care pot trasmite virusul mai departe. Rămâne de văzut câți dintre voluntarii care vor participa la acțiune sunt sau au fost testați pentru prezența coronavirusului, evitând astfel a pune în pericol viața altor cetățeni, deoarece limita de un metru nu poate fi respectată atunci când se împarte lumina.

Astfel. Este necesar? Este vital? Nu.

Cui folosește? Cui folosește acordul? Doar părților semnatare, nefiind nici o cerință exprimată în mod public în realizarea unui astfel de acord, acesta venind de la instituțiile mai sus amintite.