Aberația normalului

    de - | 25 septembrie 2019, 10:10 AM | Contributors

    0

    Să ne imaginăm un scenariu în care ministrul educației își propune să implementeze teze unice naționale aplicate pe bază de chestionar cu 100 de întrebări, respectiv 100 de puncte.

    La ce ar ajuta așa ceva?

    • Aplicarea unor chestionare elimină subiectivismul la notare.
    • Corectarea chestionarelor se poate face de oricine – chiar și de un calculator.
    • Rezultatele evaluărilor, mai ales în ipoteza în care examinarea se derulează prin instrumente informatice, s-ar da instant.
    • Contestațiile nu vor mai avea rezultate diferite, dacă examinarea a fost corect organizată și nu a permis fraude, de rezultatul inițial.
    • Numărul mare de întrebări ar asigura o evaluare mai relevantă din perspectiva totalității materiei. S-ar diminua considerabil factorul ”noroc” la evaluare.
    • Subiectele fiind unice ar genera indicatori privin rezultatele elevilor și implicit a profesorilor și a școlilor:
      • Se vor putea compara rezultatele unui profesor cu al altuia;
      • rezultatele unei școli cu a alteia.

    S-ar crea premizele minimale și corecte pentru evaluarea școlii și a cadrelor didactice, premize care azi nu există.

    Rezultele elevilor ar indica școlii și profesorilor că:

    • unele părți dintr-o materie nu a fost asimilată de către elevi (cauza fiind poate elevii și sigur profesorii). Urmare a indicatorilor de rezultat profesorii și școlile vor fi puși în situația să-și modifice modul de predare astfel încât rezultatele elevilor să fie mai bune.
    • Absența, neimplicarea, lipsa talentului, lipsa pasiunii pentru pedagogie, neprofesionalismul vor reprezenta cauze ale rezultatelor insuficiente ale elevilor și vor trebui remediate (eventual prin angajarea unor alți profesori – s-ar crea competiție în funcție de rezultatele elevilor).
    • Un număr mare de profesori cu elevi cu rezultate slabe vor indica un management deficitar și vor impune înlocuirea managerului.

    Rezultatele elevilor vor permite și o evaluare a progresului acestora. Exemplu: dacă în anul X media rezultatelor a fost în școala Y de 62 puncte și în anul X+1 media rezultatelor este de 69 puncte, progresul elevilor este de peste 10% și se poate concluziona că: managementul este bun, profesorii asigură rezultatele așteptate, chiar dacă la școala Z în anul X+1 media a fost de 82 puncte fiindcă progresul elevilor de la școala Z este de – 3% (recul care indică că profesorii de la școala de fițe nu sunt așa de buni pe cum lasă să se creadă).

    De asemenea acești indicatori de rezultat vor asigura inspectoratelor școlare toate informațiile relevante privind o școală sau  un profesor. Va dispărea justificarea pentru tonele de birocrație sterilă care astăzi se impun școlilor și profesorilor.

    Indicatorii de rezultat vor asigura și cadrul financiar care să permită ministerului să dirijeze fondurile către școlile unde există progres. Finanțarea școlilor se va realiza dupa niște premize transparente și obiective și nu în funcție de influență politică așa cum se întâmplă astăzi.

    Elevilor le va fi clar ce au de făcut. Pilele nu vor mai funcționa și ei vor intra încetul cu încetul într-un joc transparent și corect arbitrat.

    Părinții elevilor vor ști care școală este mai bună și care este mai proastă, care profesor este mai bun și care mai prost, după indicatori de rezultat. Alegerea școlilor în care ăși vor înscrie copiii se va realiza după rezultate și nu după un renume fără nicio bază în realitatea obiectivă.

    Discreționarul profesorilor va fi ponderat până la anulare de evaluările naționale bianuale obiective. Bullyingul exercitat de profesori asupora copiilor va scădea considerabil. Copiii vor trăi într-o lume mai corectă, mai competitivă și ei vor fi mai bine pregătiți. Se vor asigura premizele unui viitor mai bun și pentru dezvoltarea economică și socială într-un orizont de timp rezonabil și predictibil pentru toată lumea.

    Am înșirat mai devreme doar o serie de beneficii. Voi continua punând o întrebare elementară: ”de ce nu se face nimic. De ce nici un ministru, nici un partid, nici un secretar de stat, nimeni cu putere de decizie nu a făcut nimic?”.

    Răspunsul la următoarea întrebare va clarifica motivele pentru care nimeni nu a schimbat nimic în educație: ”Cine ce câștigă și cine ce pierde?”.

    Implementarea unei teze unice prin chestionare, cu toate consecințele de mai sus va aduce beneficii elevilor, părinților, mediului economic și societății în general care nu sunt altceva decât mulțimi abstracte.

    Politrucii din minister, din sindicatele din învățământ, din inspectoratele școlare, din conducerile școlilor, profesorii impostori și necompetitivi, incompetenții și traficanții de influență își pierd toată influența și ei sunt foarte concreți și conectați. Partidele politice văzute ca centre de exercitare a traficului de influență își vor pierde interesul pentru structura piramidală a castei din educație și toți politrucii din sistemul educație vor rămâne fără singurul avantaj competițional: de beneficiari de propte politice și cu încetul vor dispărea.

    Din câte pricep eu, toate partidele politice, toți politicienii au decis să sacrifice elevii, părinții, societatea, normalitatea, bunăstarea, șansele de viitor, competitivitatea, corectitudinea de dragul unor grupuri de interese nelegitime: sforari, politruci, impostori, incompetenți, șmecheri, manipulanți ….

     

    Gala F. Martin

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.