Ani la rând, Vasluiul a ocupat ultima poziție în clasamentul județelor din România în privința puterii de cumpărare. Situația s-a schimbat în 2026, când Giurgiu a preluat nedoritul statut. La polul opus se află Bucureștiul, care continuă să se detașeze categoric de restul țării, cu venituri disponibile chiar peste media europeană.

Potrivit unei analize realizate de compania de cercetare de piață NIQ, un locuitor din Giurgiu dispune anual de numai 5.816 euro pentru cheltuieli și economii. Valoarea reprezintă aproximativ jumătate din media națională, calculată la 11.283 de euro pe cap de locuitor. Diferențele dintre regiunile țării rămân considerabile, în condițiile în care 33 dintre cele 41 de județe se situează sub nivelul mediu al României.

Capitala conduce detașat ierarhia, cu un venit disponibil de 22.941 de euro pentru fiecare locuitor. Practic, bucureștenii au la dispoziție de peste două ori mai mulți bani decât media națională și de aproape patru ori mai mult decât locuitorii județului aflat pe ultimul loc. Bucureștiul este, de altfel, singura regiune din România în care puterea de cumpărare depășește media europeană, diferența fiind de 8,5%.

Nici județul clasat pe poziția secundă nu reușește să se apropie de Capitală. Clujul înregistrează un venit disponibil de 17.274 de euro pe locuitor, cu aproape un sfert mai puțin decât Bucureștiul. De altfel, potrivit datelor NIQ, doar Capitala și alte opt județe depășesc media națională, ceea ce evidențiază dezechilibrele economice importante dintre diferitele zone ale țării.

La nivel european, România continuă să se afle în partea inferioară a clasamentului. În 2026, țara noastră ocupă poziția 32 din 42 de state analizate, după ce a coborât un loc față de anul precedent. Paradoxal, reculul vine în condițiile în care puterea de cumpărare a crescut ușor, de la 11.105 euro în 2025 la 11.283 de euro în acest an.

Raportată însă la media europeană, evoluția nu este una favorabilă. Cei 11.283 de euro disponibili anual pentru un român reprezintă doar 53% din media continentală, estimată la 21.153 de euro, față de 55% în anul anterior.

În fruntea clasamentului european se menține Liechtenstein, unde puterea de cumpărare ajunge la 78.520 de euro pe locuitor, de aproape 3,7 ori peste media europeană. Elveția ocupă locul al doilea, cu 54.730 de euro, iar Islanda completează podiumul, cu 44.692 de euro pe cap de locuitor.

La capătul opus al ierarhiei se află Ucraina. Cu numai 3.456 de euro disponibili anual pentru fiecare locuitor, statul se situează la doar 16% din media europeană, confirmând diferențele economice majore existente pe continent.

Majoritatea județelor României contribuie individual cu sub 2% la PIB-ul național, Bucureștiul dominând economia cu 25,5%, urmat de o diferență semnificativă de Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%), în timp ce 10 județe, dintre care patru dunărene, abia ating sau nu depășesc 1%, evidențiind o structură economică extrem de polarizată, cu capitala ca principal pol și restul județelor grupate în niveluri secundare sau minore, conform estimărilor pentru 2026. În această ierarhie, județul Arad este pe locul 15 cu 1,96%.

Care este contribuția județelor:

București contribuie cu 519,5 miliarde de lei (25,51%) la PIB-ul României, urmat de Cluj cu 108,3 miliarde lei (5,32%), Timiș cu 87,9 miliarde lei (4,32%), Prahova cu 83,3 miliarde lei (4,09%), Constanța cu 82,8 miliarde lei (4,07%), Iași cu 68,0 miliarde lei (3,34%), Brașov cu 66,6 miliarde lei (3,27%), Ilfov cu 58,6 miliarde lei (2,88%), Argeș cu 52,4 miliarde lei (2,57%), Dolj cu 50,4 miliarde lei (2,48%), Bihor cu 45,4 miliarde lei (2,23%), Mureș cu 44,4 miliarde lei (2,18%), Sibiu cu 42,6 miliarde lei (2,09%), Bacău cu 40,6 miliarde lei (1,99%), Arad cu 39,9 miliarde lei (1,96%), Hunedoara cu 37,9 miliarde lei (1,86%), Suceava cu 37,7 miliarde lei (1,85%), Galați cu 37,3 miliarde lei (1,83%), Maramureș cu 35,1 miliarde lei (1,72%), Alba cu 34,0 miliarde lei (1,67%), Olt cu 33,6 miliarde lei (1,65%), Neamț cu 29,2 miliarde lei (1,43%), Satu Mare cu 27,5 miliarde lei (1,35%), Vâlcea cu 26,8 miliarde lei (1,32%), Teleorman cu 25,7 miliarde lei (1,26%), Buzău cu 25,6 miliarde lei (1,26%), Gorj cu 24,0 miliarde lei (1,18%), Harghita cu 23,3 miliarde lei (1,14%), Dâmbovița cu 22,5 miliarde lei (1,10%), Caraș-Severin cu 21,4 miliarde lei (1,05%), Brăila cu 20,7 miliarde lei (1,02%), Vrancea cu 20,4 miliarde lei (1,00%), Bistrița-Năsăud cu 19,9 miliarde lei (0,98%), Botoșani cu 18,8 miliarde lei (0,92%), Sălaj cu 17,5 miliarde lei (0,86%), Ialomița cu 17,4 miliarde lei (0,85%), Vaslui cu 17,3 miliarde lei (0,85%), Mehedinți cu 16,9 miliarde lei (0,83%), Tulcea cu 16,7 miliarde lei (0,82%), Călărași cu 15,4 miliarde lei (0,76%), Covasna cu 14,6 miliarde lei (0,72%) și Giurgiu cu 12,8 miliarde lei (0,63%).

Citește și:

Prea mici pentru a exista? Socodorul vs. logica desființării comunelor după populație