O comună din județul Arad apare în studiul Funky Citizens despre reforma administrativă a României ca exemplu al faptului că performanța unei administrații nu trebuie privită doar prin lupa numărului de locuitori. Socodorul, pentru că despre această comună e vorba, cu cei 2.275 de locuitori, potrivit datelor folosite de autorii studiului, este evidențiat pentru cele 85 de milioane de lei din fonduri europene atrase în perioada 2016–2025, raportate la cei doar 21 de angajați.

Studiul indică faptul că Socodor își trece în cont aproximativ 4,1 milioane de lei pe angajat, față de o medie de 0,5 milioane de lei în cazul unităților administrativ-teritoriale mici care au accesat fonduri europene, de opt ori mai mult decât valoarea mediană a grupului de comparație.

Exemplul apare în documentul Funky Citizens ce pune sub semnul întrebării reducerea reformei administrative la numărarea locuitorilor unei comune și la economiile rezultate din desființarea unor primării. Problemele ridicate de studiu sunt cât se poate de clare: cine are capacitatea să gestioneze proiecte, să facă investiții și să asigure servicii pentru comunități? Întrebări de la care ar trebui să plece orice reformă administrativă.

Socodorul și cele cinci teste ale capacității administrative

Studiul „Reforma arhitecturii administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, semnat de Diana Tăbleț și Elena Calistru, cu contribuțiile lui Adrian Rista și Mike Drulă, a fost publicat de Funky Citizens pe 29 octombrie 2026.
În acest studiu, Socodor este unul dintre cele patru exemple alese pentru a explica modul în care funcționează instrumentul de evaluare a capacității administrative. Celelalte sunt Oradea, Eforie și Iana, fiecare ilustrând o situație diferită.

Comuna arădeană primește în acest document verdictul „capabil”, ceea ce înseamnă că trece toate cele cinci teste stabilite de autori: autofinanțare, investiții, execuția bugetului de dezvoltare, achiziții competitive și plata obligațiilor la timp.

Reamintim cititorilor că Socodorul e dat deseori drept exemplu pozitiv la nivel județean și se regăsește și în rapoartele naționale atunci când vine vorba de primării extrem de performante când vine vorba de atragerea de fonduri europene. Vezi AICI un astfel de exemplu.

Evaluarea de acum urmărește dacă o administrație ar putea susține rolul de centru al unei eventuale grupări de localități. Pentru asta, nu este suficient să aibă o populație mai mare decât vecinii, indică studiul. Trebuie să poată gestiona bani, proiecte și responsabilități suplimentare.

În acest context, Socodorul este dat ca exemplu de administrație mică unde rezultatele sunt vizibile. Autorii formulează explicit concluzia: „Capacitatea la scară mică e reală” când vine vorba de comuna actuală. Tot aici se precizează că raportul dintre fondurile europene și numărul de angajați nu explică singur mecanismul acestei performanțe.

Mărimea comunei nu spune întreaga poveste

Exemplul Socodorului contează într-o dezbatere în care localitățile mici sunt adesea privite printr-un singur criteriu, numărul de locuitori, și trăiesc mereu sub amenințarea desființării la fiecare propunere mai mult sau mai puțin concretă de reformă administrativă. O astfel de reformă se vehiculează și acum, iar propunerea vizează, ca de fiecare dată, desființarea comunelor mici.

Datele Funky Citizens arată că doar 42% dintre comunele cu populații între 1.000 și 3.000 de locuitori trec toate cele cinci teste ale analizei propuse. La nivel național, dintre cele 3.180 de UAT-uri evaluate în capitolul privind capacitatea administrativă, 1.411 sunt încadrate drept capabile, 1.091 drept marginale și 678 sub prag.

Cu alte cuvinte, peste jumătate dintre administrațiile evaluate ar avea nevoie de sprijin pentru a putea funcționa ca centre ale unor grupări de localități. Motivele sunt diverse: unele nu au resurse suficiente, altele investesc prea puțin sau nu reușesc să transforme bugetele de dezvoltare în plăți efective. Tocmai de aceea, simpla unire a unor localități pe hartă nu garantează o administrație funcțională, subliniază experții în document.

Există și o problemă de continuitate: doar 507 UAT-uri au fost încadrate drept capabile în ambele perioade comparate, 2020–2022 și 2023–2025. În plus, 682 dintre cele considerate capabile trec testul investițiilor doar datorită plăților din Anghel Saligny, PNDL și PNRR. Capacitatea locală depinde, așadar, în multe cazuri, de programele și finanțările venite de la centru.

Aradul pierde poziții între polii de atracție

Studiul celor de la Funky Citizens face referire nu doar la exemple pozitive când vine vorba de județul Arad, ci și la semnale de îngrijorare privind alte UAT-uri, așa cum este cazul municipiului și al zonei sale urbane funcționale.

Așa cum Special Arad a relatat deja la începutul săptămânii, Aradul apare pe locul 16 în noua evaluare a polilor de atracție, în condițiile în care în ierarhia publicată de Banca Mondială în 2017 ocupase un onorabil loc 5. Raportul semnalează pierderi de populație și salariați, în paralel cu dezvoltarea locuirii în localitățile din jur.
Despre situația Aradului și concluziile studiului am scris pe larg mai jos:

Aradul, în cădere liberă: de pe locul 5 pe 16 în ierarhia polilor de dezvoltare. Ce arată studiul Funky Citizens despre reorganizarea administrativă

Rezultatele studiului arată de ce reforma administrativă, un subiect de discuții și dispute naționale cel puțin o dată la doi ani, trebuie să pornească de la realitățile fiecărui teritoriu: ce resurse are, ce poate administra și cum se leagă de localitățile din jur.

O hartă din 1968, într-o țară profund schimbată

Contextul raportului depășește cu mult discuția despre comunele care ar putea fi comasate. În mesajul de lansare, Funky Citizens arată că România funcționează încă după o organizare administrativă stabilită în 1968, cu toate problemele ce decurg de aici. Din 1968 până acum, populația rezidentă a coborât sub 19,1 milioane, activitatea economică s-a concentrat în câțiva poli urbani, iar pandemia, războiul de la graniță, criza energetică și schimbările climatice au adăugat noi presiuni.

Între 2016 și 2025, populația după domiciliu a scăzut în 2.490 de UAT-uri. Creșterea se concentrează mai ales în jurul marilor orașe, acolo unde oamenii locuiesc într-o comună, dar muncesc, învață sau se tratează în municipiul apropiat. Această geografie cotidiană nu se suprapune întotdeauna peste limitele administrative stabilite în urmă cu zeci de ani.

Reorganizare administrativă, altă perspectivă

Funky Citizens indică nevoia unei reorganizări orientate spre capacitate administrativă. Concret, spre posibilitatea de a angaja specialiști, de a pregăti și executa proiecte și de a menține servicii publice funcționale. Totul în condițiile în care o administrație rezultată din comasare poate avea un teritoriu mai mare și mai mulți locuitori, dar aceleași lipsuri de personal, bani sau competențe. Fără investiții și sprijin de tranziție, schimbarea limitelor nu rezolvă automat aceste probleme.

Miza este și financiară: în propunerea pentru bugetul european 2028–2034, României i-ar reveni aproximativ 60,2 miliarde de euro printr-un plan național și regional. Capacitatea de a pregăti și gestiona investiții va conta direct pentru folosirea acestor resurse.

Studiul publicat acum reprezintă diagnosticul de la care pornește proiectul. Funky Citizens anunță că vor urma trei scenarii de reorganizare, evaluate după aceeași grilă.
Studiul, seturile de date și prezentarea proiectului pot fi consultate pe site-ul Funky Citizens.

Citește și:

Un nou război la UAV: pentru că a cerut în instanță validarea alegerilor pentru șefia Senatului, universitatea îi atacă angajarea de acum nouă ani