Peste 1.000 de persoane din județul Arad se aflau în evidențele medicale cu boala Alzheimer la sfârșitul anului 2025. În spatele acestei cifre stau oameni care își pierd treptat memoria și autonomia, dar și familii care trebuie să învețe cum să îi sprijine, cum să le fie de folos celor care sunt diagnosticați cu o boală degenerativă.

Datele publicate cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer, marcată pe 21 septembrie, au fost prezentate de Direcția de Sănătate Publică Arad și indică o creștere a numărului persoanelor diagnosticate, într-un context național și internațional în care prognozele sunt negre iar presiunea pe serviciile de sănătate și de îngrijire este tot mai mare.

„La nivelul județului Arad, la începutul anului 2025, se aflau în evidență 992 de persoane diagnosticate cu boala Alzheimer. Pe parcursul anului, au fost înregistrate 184 de cazuri noi, iar la sfârșitul anului, în evidențele medicale figurau 1.059 de persoane cu această afecțiune”, precizează DSP Arad.

Alzheimer: cifrele din sistem vs. realitatea

Bilanțul indică o creștere netă de aproximativ 7%, între începutul și sfârșitul anului. Cifrele descriu, însă, doar situația înregistrată în sistemul medical, fără să poată arăta întreaga amploare a bolii în comunitate, multe dintre cazuri nefiind diagnosticate, mulți pacienți trăind cu această boală fără a se adresa medicului.

Situația la nivel național este la fel de îngrijorătoare. Potrivit informării DSP, „în anul 2025 au fost raportate de către medicii de familie 12.173 cazuri noi de boală Alzheimer, un număr dublu de cazuri față de anul 2014”. Autoritățile avertizează că „numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt diagnosticate în stadii avansate”.

Informarea menționează o incidență raportată mai mare în rândul femeilor și în mediul urban, o situaţia care trebuie privită şi prin prisma accesului la consultații și diagnostic: o adresabilitate mai bună la serviciile medicale poate face ca mai multe cazuri să fie identificate. Totuşi, potrivit studiilor existente până în acest moment, numărul femeilor diagnosticate cu Alzheimer este mai mare decât cel al bărbaţilor.

Estimate: cu 60% mai mulţi bolnavi în 2050

Pentru toate formele de demență, perspectiva pe termen lung este și mai apăsătoare. Conform estimării Institute for Health Metrics and Evaluation, amintit în postare, România ar putea ajunge de la 341.195 de persoane afectate de demenţă (Alzhemierul fiind doar o formă a acesteia) în 2019 la 577.177 în 2050.

Raportul Alzheimer Europe privind prevalența demenței în 2025 estimează aproximativ 9,1 milioane de persoane afectate în Uniunea Europeană și peste 12,1 milioane în întrega Europă. Până în 2050, numărul ar putea ajunge la aproximativ 14,3 milioane în UE și 19,9 milioane în ansamblul țărilor analizate. Creșterea estimată este de 58% în Uniunea Europeană și de 64% pentru întreaga Europă.

10 milioane de cazuri noi, la nivel mondial, în fiecare an

La nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății estimează că 57 de milioane de persoane trăiau cu demență în 2021 și că aproape 10 milioane de cazuri noi apar în fiecare an. Alzheimer poate reprezenta 60–70% dintre cazurile de demență. Aceste cifre arată dimensiunea unei probleme care afectează atât persoanele diagnosticate, cât și familiile și comunitățile lor.

„La nivel global, peste 57 milioane de persoane suferă de demență, dintre care peste 60% locuiesc în țări cu venituri mici și medii, însă multe dintre aceste persoane nu beneficiază de un diagnostic oficial. De asemenea, aproximativ 85% dintre persoanele diagnosticate cu demență nu au acces la servicii de sprijin după diagnostic. În fiecare an, sunt diagnosticate cu demență aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește semnificativ, ajungând la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050”, se arată în informarea DSP.

Tot aici este menționat un cost economic global estimat la acestei boli: „Impactul economic global al demenței este estimat la 1,3 trilioane de dolari americani anual, valoare care se preconizează că se va dubla până în 2030”.

Demența, a treia cauză de deces, pe viitor, la nivel global

În privința mortalității, comunicarea avertizează că demența ar putea deveni a treia cauză principală de deces la nivel mondial până în 2040. Demența este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial şi a şaptea între cauzele generale de deces.

Trebuie menționat faptul că boala Alzheimer nu este o consecință firească a îmbătrânirii. Este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care afectează memoria, gândirea, comportamentul și capacitatea de a desfășura activitățile cotidiene. Vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc, însă boala poate apărea și înainte de 65 de ani, iar studiile recente avertizează că boala se instalează înainte cu 20 de ani de primele simptome.

Factorii de risc pentru maladia Alzheimer

Postarea aminteşte şi alţi factorii de risc pentru maladia Alzheimer: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.

„Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor”, explică informarea DSP. Activități înainte obișnuite pot deveni greu de organizat, iar exprimarea gândurilor și comunicarea pot fi tot mai dificile. Pe măsură ce boala avansează, autonomia pacientului scade. În stadiile avansate pot apărea dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și tulburări de înghițire.

Lupta dată acum cu boala, dincolo de zona de cercetare, extrem de vastă la acest capitol, este legată de diagnosticarea timpurie. „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența” este chiar mesajul campaniei internaționale de informare și conștientizare.

Teama de diagnostic 

Recunoașterea semnelor și evaluarea medicală pot permite organizarea unui plan de tratament și îngrijire, adaptarea vieții de zi cu zi și pregătirea familiei pentru nevoile persoanei afectate, se mai arată în postare.

Teama firească de diagnostic poate întârzia însă acest pas. Potrivit datelor prezentate în comunicare, 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii lor indică teama de diagnostic și stigmatizarea drept obstacole în obținerea unui diagnostic. Aproape 80% dintre persoanele din populația generală sunt îngrijorate de posibilitatea de a dezvolta demență.

„Una din patru persoane consideră, în mod eronat, că această afecțiune nu poate fi prevenită și că nu există măsuri care pot reduce riscul de apariție”, se arată în postare.

(Imagine care însoțește postarea DSP Arad)

Cum să reduci riscurile

Procentele citate descriu probleme care nu se rezolvă doar prin identificarea bolii: este nevoie și de îngrijire, consiliere și susținerea familiilor.

Există însă și posibilități de reducere a riscului. „În realitate, dovezile științifice arată că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau chiar prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demență”, arată informarea.

Recomandările promovate de DSP includ mișcarea regulată, implicarea socială, stimularea minții prin învățare și activități noi, o alimentație echilibrată, somnul regulat și renunțarea la fumat și alcool.

Problemele de memorie nu înseamnă automat Alzheimer. Unele afecțiuni care provoacă simptome asemănătoare pot fi tratate, motiv pentru care evaluarea medicală este esențială. „Dacă observați probleme de memorie sau alte dificultăți legate de gândire, adresați-vă unui medic sau altui profesionist din domeniul sănătății”, recomandă DSP.

Informarea precizează că, în România, pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin sistemul asigurărilor de sănătate, pe baza unui bilet de trimitere, iar sprijinul ulterior poate include servicii medicale, sociale și îngrijire, în funcție de nevoi și de disponibilitatea locală.

Cui te poți adresa

În cazul unor temeri legate de boala Alzheimer, primul pas este o discuție cu medicul de familie, urmată, la recomandarea acestuia, de o consultație la un medic neurolog, preferabil cu experiență în evaluarea tulburărilor de memorie. În funcție de situație, evaluarea poate implica și un medic geriatru sau psihiatru, precum și teste neuropsihologice.

Sute de cercetări în domeniu

Cercetarea oferă motive de speranță, chiar dacă nu există încă un tratament care să vindece Alzheimer. Medicamente precum lecanemab și donanemab pot încetini declinul cognitiv la unii pacienți aflați în stadii timpurii, dar necesită selecție atentă și monitorizarea efectelor adverse. Beneficiile lor nu înseamnă recuperarea tuturor funcțiilor pierdute și nici oprirea definitivă a bolii.

Citește și: Tratament revoluționar pentru Alzheimer, aproape de aprobare în UE

Un vaccin împotriva zonei zoster este şi el în aneţia cercetătorilor după ce s-a dovedit benefic în pacienţii cu Alzheimer.

Amploarea efortului științific este ilustrată de numeroasele studii apărute în mass-media, dar şi de analiza „Alzheimer’s disease drug development pipeline: 2025”, care identifica, la 1 ianuarie 2025, 182 de studii clinice active pentru evaluarea a 138 de medicamente. Acestea se adaugă sutelor de studii deja existente despre mecanismele bolii, diagnostic și îngrijire.

Citeşte şi:

Chestorul Dan Stoicănescu a schimbat programul polițiștilor pentru a-i face mai eficienți. După opt luni din 2026, infracționalitatea în Arad a crescut cu 5%. Ce arată rezultatele reorganizării?