Preşedintele Nicuşor Dan reia luni consultările cu partidele parlamentare, într-o nouă încercare de a pune capăt crizei politice declanşate în luna mai. Şeful statului a convocat formaţiunile şi grupurile parlamentare la Palatul Cotroceni şi a anunţat că, la finalul discuţiilor, va face public numele celui de-al patrulea premier desemnat, scrie news.ro.

Consultările încep la ora 14:00 şi se vor încheia după ora 19:00, programul stabilit de Administraţia Prezidenţială fiind următorul:

14:00 – PSD
14:30 – AUR
15:00 – PNL
15:30 – USR
16:00 – UDMR
16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale
17:00 – SOS România
17:30 – POT
18:00 – Grupul parlamentar Uniţi pentru România
18:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România
19:00 – parlamentarii neafiliaţi

La capătul unei zile maraton de negocieri, Nicuşor Dan ar urma să anunţe noua nominalizare pentru funcţia de prim-ministru. Ar fi a patra încercare de formare a unui guvern după ce Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de PSD, AUR şi PACE – Întâi România.

De atunci, România este condusă de un guvern interimar, deşi perioada constituţională de 45 de zile prevăzută pentru interimat a fost depăşită cu mult. Situaţia începe să genereze însă probleme concrete: este necesară o rectificare bugetară, imposibil de realizat de un guvern demis, iar autorităţile trebuie să pregătească şi bugetul pentru 2027 pentru a evita o adoptare întârziată.

Trei nominalizări, trei eşecuri

Prima propunere a preşedintelui a fost Eugen Tomac. Acesta nu a mai ajuns însă în faţa Parlamentului, renunţând la mandat după ce a constatat că nu poate obţine numărul necesar de voturi pentru învestitură.

A doua nominalizare a fost liberalul Adrian Veştea. Guvernul propus de acesta a ajuns la vot în Parlament pe 22 iunie, dar a fost respins. Cabinetul a obţinut 189 de voturi „pentru” şi 23 „împotrivă”, însă doar 287 dintre cei 465 de parlamentari au fost prezenţi în sală. PSD a votat în favoarea Guvernului Veştea.

Desemnarea lui Veştea, făcută fără consultarea conducerii PNL, a provocat tensiuni serioase în partid. Liderul liberal Ilie Bolojan a acuzat atunci existenţa unor „jocuri de culise” şi trădări. PNL a transmis ulterior că nu intenţionează să revină la guvernare alături de PSD, iar mai mulţi parlamentari liberali au fost excluşi din partid. În acelaşi timp, conducerile unor organizaţii judeţene acuzate de trădare au fost schimbate.

Ultima tentativă i-a aparţinut lui Siegfried Mureşan, nominalizat de Nicuşor Dan pe 19 septembrie. Guvernul propus de acesta a primit doar 182 de voturi „pentru”, în condiţiile în care pentru învestitură erau necesare cel puţin 233 de voturi.

După eşecul lui Mureşan, preşedintele a anunţat rapid o nouă rundă de consultări şi a promis că luni seară va prezenta o nouă soluţie pentru funcţia de premier.

România poate ajunge la alegeri anticipate

Eşecul ultimelor două încercări de învestire a unui guvern înseamnă că, din punct de vedere constituţional, sunt îndeplinite condiţiile pentru dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate.

Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În ciuda acestui fapt, Nicuşor Dan nu consideră anticipatele o soluţie pentru actuala criză. Preşedintele a cerut în mod repetat partidelor să ajungă la un compromis şi să formeze un guvern care să poată funcţiona efectiv.

„E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii – şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta”, a transmis şeful statului.

Nicuşor Dan a insistat şi asupra faptului că nu îşi doreşte dizolvarea Parlamentului, argumentând că un nou scrutin ar prelungi incertitudinea politică.

„Eu îndemn partidele – pentru că e o chestiune serioasă, totuşi – îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii… în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (…) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta”, a afirmat Nicuşor Dan într-un interviu acordat Antena 3, la finalul vizitei sale la New York.

S&P: anticipatele rămân puţin probabile

Poziţia preşedintelui privind evitarea alegerilor anticipate a fost remarcată şi de agenţia de rating S&P, în raportul prin care a reconfirmat ratingul suveran al României.

Analiştii agenţiei consideră că instabilitatea politică reprezintă în continuare un risc, dar apreciază că scenariul alegerilor anticipate este puţin probabil.

„Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă”, se arată în raportul agenţiei de rating.

Astfel, ziua de luni poate fi decisivă pentru ieşirea din blocajul politic. Nicuşor Dan trebuie să găsească o nominalizare capabilă să adune o majoritate parlamentară, în condiţiile în care două guverne au fost deja respinse, iar varianta anticipatelor, deşi devenită posibilă din punct de vedere constituţional, nu se află pe lista soluţiilor dorite de preşedinte.