Investiție de 9,5 milioane de euro la Railport Arad. Terminalul din Curtici se extinde pentru a primi trenuri mai lungi
Terminalul intermodal Railport Arad se extinde pe 3,5 hectare și va putea primi trenuri de marfă de 740 de metri fără ca garniturile să fie împărțite pentru încărcare și descărcare. Compania estimează că terminalul din Curtici va putea gestiona cu aproximativ 25% mai multă marfă (vezi AICI) începând de la jumătatea anului 2027.
Fișa oficială a proiectului arată și ce se va schimba în operarea de zi cu zi. Intrările vor fi echipate cu porți de identificare automată, iar terminalul va avea o instalație de producere și stocare a energiei pentru birouri și încărcarea echipamentelor electrice.
Trenuri de 740 de metri, operate fără să fie împărțite
Lucrarea principală este prelungirea la 740 de metri a celor șapte linii din incintă, dintre care cinci sunt folosite pentru operarea trenurilor și două pentru manevră. În prezent, cele cinci linii operaționale au lungimi utile între 620 și 650 de metri. Terminalul poate lucra simultan la patru trenuri și poate transfera containere sau semiremorci direct de pe o garnitură pe alta. Extinderea îi va permite să preia trenuri de lungimea utilizată pe coridoarele europene de marfă fără să le împartă.
Cele 3,5 hectare se adaugă celor 10,3 hectare folosite deja. Proiectul mai cuprinde o clădire de birouri și extinderea iluminatului exterior și a rețelei de protecție împotriva incendiilor. Potrivit fișei proiectului, terminalul va primi două porți de identificare automată pentru traficul rutier și una pentru traficul feroviar. Sistemele folosesc recunoașterea optică a caracterelor, cunoscută ca OCR, pentru a prelua automat datele de identificare ale vehiculelor și unităților de transport. Proiectul include și un modul de comunicații pentru macarale, precum și un nou sistem informatic de operare a terminalului.
Parcul fotovoltaic prevăzut în proiect va avea o putere de cel puțin 280 kW și un sistem de stocare. Energia va fi folosită pentru spațiile administrative și pentru stația de încărcare a vehiculelor și echipamentelor electrice din terminal, se arată în fișa publicată de Railport Arad.
În proiectul „Extindere RAILPORT ARAD – RAEX cu modificare LFI”, compania indică un buget total de 56,39 milioane de lei, dintre care 19,10 milioane de lei din Fondul de Coeziune. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027. Acum se estimează faptul că investiția în creșterea capacității va fi operațională la jumătatea anului 2027, deşi iniţial era gândită pentru 2026.
Railport Arad şi Zona Liberă Curtici Arad
Railport Arad a fost înființată în noiembrie 2006, iar terminalul a început să funcționeze în 2009, după o investiție inițială de aproximativ 11 milioane de euro. A doua etapă de dezvoltare, încheiată în 2016, a costat circa nouă milioane de euro, potrivit Club feroviar.
Terminalul, parte a complexului Curtici Cargo Center, lucrează permanent și are legături feroviare regulate cu puncte logistice precum Liège, Anvers, Duisburg, Lambach, Lovosice și Budapesta.
În octombrie 2026, Railport Arad și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat un protocol pentru promovarea comună a serviciilor logistice și atragerea de investiții (vezi AICI).
Citeşte şi: Bugetul și obiectivele de performanță ale Zonei Libere Curtici, pe masa Consiliului Județean Arad
Potrivit Consiliului Județean Arad, Railport urma să reprezinte Zona Liberă la întâlniri de afaceri în Kazahstan, iar delegația Zonei Libere urma să promoveze terminalul la întâlniri economice în China. Parteneriatul pune laolaltă serviciile de transfer al mărfurilor între tren și camion, oferite de terminal, și facilitățile vamale și de depozitare ale Zonei Libere.
Citeşte şi:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.


















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)