Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord se reunesc la Cardiff pentru un summit fără precedent, în cadrul căruia urmează să semneze un acord comun privind dreptul la autodeterminare și organizarea unor referendumuri de independență, inclusiv pentru readerarea la UE. Este pentru prima dată când cele trei națiuni ale Regatului Unit sunt conduse simultan de lideri favorabili desprinderii de Londra, situație care amplifică presiunea asupra premierului britanic Andy Burnham, potrivit The Telegraph.

Reuniunea are loc la St David’s Hotel și îi aduce la aceeași masă pe premierul Scoției, John Swinney, lider al SNP, premierul galez Rhun ap Iorwerth, din Plaid Cymru, și prim-ministrul nord-irlandez Michelle O’Neill, reprezentantă Sinn Féin. La discuții participă și Mary Lou McDonald, lidera Sinn Féin.

Cei trei lideri urmează să semneze o declarație comună prin care susțin dreptul națiunilor lor la autodeterminare și stabilesc direcții de cooperare în perspectiva unui posibil viitor în afara actualei formule a Regatului Unit.

John Swinney susține că schimbarea constituțională a căpătat un avânt care nu mai poate fi ignorat și că actualul status quo nu mai este sustenabil. Rezultatele politice obținute de Plaid Cymru în Țara Galilor și menținerea influenței SNP în Scoția sunt prezentate drept semne ale unei transformări importante a scenei politice britanice.

Acordul pregătit la Cardiff este construit în jurul a patru domenii principale: economie, energie, relația cu Europa și autodeterminare. Una dintre temele centrale este perspectiva revenirii în Uniunea Europeană.

În acest scenariu, Scoția și Țara Galilor ar urmări aderarea la UE ca state independente, în timp ce Irlanda de Nord ar putea reveni în blocul comunitar în eventualitatea unei reunificări cu Republica Irlanda.

Plaid Cymru solicită, de asemenea, transferarea către autoritățile galeze a veniturilor obținute din resursele marine, precum și reformarea sistemului prin care sunt distribuite fondurile între națiunile Regatului Unit.

Inițiativa de la Cardiff sporește presiunea politică asupra premierului Andy Burnham, după ce declarațiile sale din Parlament referitoare la posibilitatea organizării unor noi referendumuri au provocat controverse și tensiuni la Londra.

Contextul este complicat și de declarațiile făcute de președintele american Donald Trump în timpul unei vizite în Irlanda. Aflat la Dublin, Trump s-a declarat favorabil ideii unei Irlande unite și a afirmat că un asemenea scenariu ar fi „fantastic”, susținând că reunificarea „se va întâmpla până la urmă”.

Afirmațiile liderului de la Casa Albă au atras atenția deoarece Statele Unite au evitat în mod tradițional să se poziționeze deschis în favoarea uneia dintre tabere în disputa privind statutul Irlandei de Nord. Declarațiile au provocat nemulțumiri atât în rândul unor protestatari din Dublin, cât și la Londra.

În pofida intensificării discursului privind reunificarea Irlandei și independența celorlalte națiuni, procesul rămâne unul complicat. În Irlanda de Nord, în special, sondajele nu indică deocamdată existența unui consens clar pentru o reunificare rapidă cu Republica Irlanda.

Summitul de la Cardiff marchează însă o etapă politică importantă: pentru prima dată, liderii pro-independență ai Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord încearcă să formuleze o poziție comună și să coordoneze public strategii pentru o posibilă reorganizare constituțională a Regatului Unit.

Citește și: Leul de Aur merge la „Woman Unknown”. Cine sunt ceilalți laureați ai Festivalului de la Veneția