În județul Arad, mai multe localități au proiecte afectate, însumând un total de 841,2 milioane lei, dintr-un context național îngrijorător în care peste 1.600 de investiții cu o finanțare inițială de aproape 4 miliarde de euro au fost eliminate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O investigație jurnalistică extinsă, realizată de Info Sud-Est, Context.ro, Átlátszó Erdély și Monitorul de Botoșani relevă că eșecul acestor proiecte a fost cauzat de birocrație și de incapacitatea autorităților de a gestiona eficient procedurile, exemple notabile fiind pierderea finanțării pentru metroul din Cluj-Napoca sau ratarea construirii de diguri de către Apele Române.

Situația tinde să devină un veritabil dezastru financiar la începutul anului viitor. Conform noii „Legi a închiderii PNRR” (Legea 183 din 28 august 2026), primăriile și autoritățile locale au un scurt răgaz până la 31 decembrie 2026 să finalizeze proiectele prin fonduri proprii sau alte surse fără a suferi pierderi.

Totuși, cele care nu vor respecta acest termen limită se confruntă cu trei scenarii sumbre: pierderea parțială a banilor proporțional cu lucrările neexecutate sau chiar obligativitatea de a returna integral sumele primite. Pe lângă problemele de implementare care au forțat diminuarea valorii totale a PNRR-ului României de la 29,2 miliarde de euro la 20,11 miliarde de euro în urma revizuirilor din vara anului 2026, programul este umbrit și de suspiciuni de corupție. La finalul anului trecut, Parchetul European (EPPO) avea deja în lucru 34 de dosare active de fraudă legate de aceste fonduri în România. În tot acest timp, miniștrii care s-au succedat la conducerea Fondurilor Europene au refuzat să ofere explicații cu privire la eliminarea masivă a celor 1.622 de proiecte.

Situația proiectelor PNRR afectate în județul Arad, așa cum figurează în „Harta banilor pierduți”

Harta interactivă realizată de cele patru redacții menționate arată că în județul Arad 39,7% din totalul proiectelor câștigate prin PNRR au fost în cele din urmă pierdute, ele fiind întârziate la finalul lunii august când era termenul-limită. Nu mai puțin de 42 de proiecte, din 21 de localități au fost afectate.

Dintre acestea, cele mai multe provin din municipiul Arad, Lipova, Chișineu-Criș și Pecica:

Șase proiecte figurează ca fiind afectate în municipiul Arad:

•  insulele ecologice digitalizate (6,7 milioane lei),

•  renovarea energetică a blocurilor – cererea 1 (14,2 milioane lei),

•  renovarea energetică a blocurilor – cererea 2 (12,7 milioane lei),

•  renovarea energetică a blocurilor – cererea 3 (14,7 milioane lei),

•  reabilitarea termică Liceul de Arte Sabin Drăgoi (12,4 milioane lei),

•  construcția de secții obstetrică ginecologie (462,2 milioane lei).

*Notă: Cu toate acestea, se impune o precizare: deși în harta interactivă figurează Liceul de Arte, lucrările s-au încheiat la finalul lunii iulie, însă o altă unitate de învățământ care a beneficiat de finanțare PNRR nu s-a încadrat în termenul impus pentru a primi fondurile. Este vorba despre Campusul Preuniversitar Tehnologic, care avea în această vară gradul de execuție de doar circa 60%, iar finanțarea prin PNRR pierdută se ridică la 17,4 milioane de lei. Inversiunea ar fi fost cauzată aparent în listele de la minister.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad a explicat pentru Special Arad că în cazul reabilitării Colegiului de Arte Sabin Drăgoi, deși inițial finanțarea a fost câștigată prin PNRR, proiectul a fost ulterior mutat pe o altă axă, cea prin Programul Regional Vest, iar acum este finalizat și recepționat. În ceea ce privește insulele ecologice, s-a renunțat la PNRR, întrucât cele incluse în etapa a II-a de achiziție, au fost cumpărate din economiile rezultate din etapa I de achiziție.

Cinci proiecte figurează afectate în Lipova:

•  înființare centru de colectare selectivă a deșeurilor cu aport voluntar (3,8 milioane lei),

•  lucrări de reabilitare în vederea creșterii eficienței energetice la Liceul Sever Bocu Lipova (8,1 milioane lei),

•  lucrări de reabilitare în vedere creșterii eficienței energetice – clădirea administrativă a stadionului Lipova (500 mii lei),

•  lucrări de reabilitare în vederea creșterii eficienței energetice la centrul recreativ Lipova (1,7 milioane lei),

•  lucrări de reabilitare în vederea creșterii eficienței energetice la Casa de Cultură Lipova (2,9 milioane lei).

Cinci proiecte figurează afectate în Chișineu-Criș:

•  construirea de centre colectare prin aport voluntar (3,8 milioane lei),

•  construirea de insule ecologice digitalizate (1,4 milioane lei),

•  reabilitarea clădirii primăriei Chișineu-Criș (2,6 milioane lei),

•  reabilitarea termică a Liceului Tehnologic din Chișineu-Criș (9,1 milioane lei),

•  actualizare PUG și transpunere în format GIS a documentelor (1,3 milioane lei).

Trei proiecte figurează afectate în Pecica:

•  reabilitare rețele alimentare apă și apă uzată în Turnu (67 milioane lei),

•  extinderea rețelelor de apă uzată și de distribuție a apei în Pecica (42,2 milioane lei),

•  înființarea centru de colectare prin aport voluntar în Pecica (3,8 milioane lei).

Citește întreaga analiză a situației proiectelor PNRR pierdute la nivel național, în ampla analiză, aici: Lista rușinii europene. Am pierdut miliarde de euro din PNRR din cauza incompetenței. HARTA interactivă a proiectelor ratate | context

În concluzie, România se află în fața unei situații îngrijorătoare. Cele peste 1.600 de proiecte retrase din PNRR, în valoare de aproape 4 miliarde de euro, conturează nu doar o imagine a incapacității administrative, ci și riscul unui dezastru financiar la începutul lui 2027.

Noua „Lege a închiderii PNRR” oferă un ultim răgaz până la 31 decembrie 2026, dar pune presiune uriașă pe UAT-uri: proiectele finalizate vor fi salvate, cele întârziate vor pierde bani proporțional, iar cele abandonate ar putea fi obligate să returneze integral fondurile.

Citește și: Viitorul parc din Vlaicu, „pe muchie de cuțit”. Consilierii au votat proiectul tehnic, cu câteva ore înainte de termenul-limită pentru finanțarea europeană · Special Arad