Aşa arată dezastrul: peste o treime din culturile de grâu și rapiță înființate în toamna anului 2025 în județul Arad au fost afectate sever de secetă, de lipsa precipitațiilor și de temperaturile neobișnuit de ridicate. Peste un sfert din toate culturile puse în toamnă în județul nostru au fost afectate, în fapt, de secetă. Aceasta e realitatea din documentele oficiale ale Direcției pentru Agricultură Județene Arad şi nu este cea finală, în condiţiile în care până în august se pot depune declaraţii privind culturile afectate.

Citeşte şi: Politica usucă Aradul. Acuzat de prefect că își bate joc de fermieri și de județ, directorul ANIF spune clar: „Nu demisionez”

Potrivit unui raport oficial al Direcției pentru Agricultură Județene Arad, prezentat în Colegiul Prefectoral de luni, 20 iulie 2026, fenomenul de secetă pedologică pârjolește mii de hectare din tot județul, vestul Aradului fiind polul pagubelor. Peste 50% din suprafaţa afectată se regăseşte în cinci localităţi din vest- Pecica, Năldac, Semlac, Șiria, Zimandu Nou.

Cât de gravă e situația în acest an? E de ajung această mențiune din raport pentru a înțelege fenomenul: spre deosebire de anul agricol precedent, când culturile de toamnă par să fi scăpat neatinse, în acest sezon fermierii au depus deja sute de înștiințări de calamitate: „Comparativ cu anul agricol precedent, când nu au fost înregistrate solicitări privind constatarea pagubelor la culturile înființate în toamnă, în anul agricol 2025-2026 fenomenul de secetă pedologică a impus desfășurarea activităților de constatare și evaluare a pagubelor pentru această categorie de culturi”.

Conform documentului semnat de directorul executiv al DAJ Arad, Adrian Alda, precipitațiile reduse și temperaturile extrem de ridicate din perioada de vegetație aferentă culturilor agricole au epuizat rezerva de apă din sol, conducând spre o criză agricolă.

Dezastrul în cifre: peste 28% din culturile de toamnă sunt compromise

Până în luna iulie 2026, la nivelul județului Arad au fost înregistrate 760 de înștiințări privind producerea de pagube, suprafața totală declarată calamitată fiind de 51.303,47 hectare.
Raportat la suprafața totală de 182.325 de hectare însămânțată în toamna lui 2025 cu culturile analizate, procentul de calamitare ajunge la 28,14%.

Citeşte şi: Județ agricol, irigații zero: Aradul folosește doar 1% din capacitatea sistemului de irigații. Prefectul cere accelerarea investițiilor de la sertar

Comisiile de evaluare constituite în baza Ordinului comun MADR/MAI nr. 97/63/2020, se mai arată în raport, se află în teren pentru verificări și întocmirea proceselor-verbale. Datele au un caracter provizoriu, având în vedere că fermierii ale căror culturi sunt afectate în proporție de peste 30% mai pot depune înștiințări până la data de 1 august. Procesele-verbale vor fi finalizate până la 15 august, iar raportul final de sinteză va fi redactat până la 15 septembrie, se mai arată în informarea oficială.

Grâul și rapița, principalele victime

Analiza pe categorii de culturi arată că pagubele majore sunt concentrate la două dintre cele mai importante culturi comerciale ale județului: grâul și rapița. Împreună, acestea însumează 89,2% din întreaga suprafață afectată din județ.
Cea mai afectată cultură din punct de vedere al suprafeței este grâul, unde au fost declarate calamitate 32.296,34 hectare dintr-un total însămânțat de 95.125 hectare, ceea ce înseamnă o pondere de 33,95%.

Aproape la fel de lovită este rapița, cu 13.487,02 hectare calamitate din cele 42.040 de hectare cultivate, adică un procent de 32,08%.

În ceea ce privește celelalte culturi de toamnă, bilanțul provizoriu arată astfel: orzul înregistrează 4.004,53 hectare calamitate din totalul de 17.900 de hectare cultivate (un procent de 22,37%); orzoaica are 716,48 hectare afectate dintr-un total de 3.950 hectare (18,14%); triticalele figurează cu 364,15 hectare calamitate din 3.845 de hectare însămânțate (9,47%).

La mazăre s-au raportat 109,07 hectare calamitate din 1.725 de hectare (6,32%), ovăzul înregistrează 112,88 hectare calamitate dintr-o suprafață cultivată de 2.495 hectare (4,52%), cultura de lucernă înregistrează 211,75 hectare afectate din cele 14.975 de hectare cultivate (1,41%) iar la secară a fost declarată calamitată doar o suprafață simbolică (în aceste condiții) de 1,25 hectare din totalul de 270 de hectare (0,46%).

Mai jos regăsiţi tabelul, aşa cum se află el indicat în raportul Direcţiei Agricole.

Zonele roșii ale secetei: Pecica, Nădlac, Semlac, Şiria, Zimandu Nou

Distribuția geografică a pagubelor arată, potrivit raportului Direcției Agricole, o concentrare masivă în zona de vest a județului Arad, unde exploatațiile agricole sunt mari, iar culturile de cereale păioase și rapiță sunt predominante.
Doar primele cinci localități din topul negru al agriculturii arădene din acest an — Pecica, Nădlac, Semlac, Șiria și Zimandu Nou — însumează, așa cum am menționat mai sus, peste jumătate din suprafața totală declarată calamitată la nivelul întregului județ.

Pecica se află pe primul loc în topul pagubelor, cu o suprafață record de 10.298,15 hectare declarate calamitate, rezultate din cele 163 de înștiințări depuse de fermierii locali.
Pe locul al doilea se situează Nădlacul, unde s-au înregistrat cele mai multe solicitări individuale, 196 de înștiințări, suprafața afectată declarată de aceştia însumând 5.907,13 hectare.
Topul este completat pe locul trei de comuna Semlac, cu 4.962,46 hectare afectate cuprinse în 40 de înștiințări, urmată pe locul patru de Șiria, unde 28 de fermieri au declarat 4.278,87 hectare calamitate, și de Zimandu Nou, clasată pe locul cinci, cu 3.383,03 hectare raportate prin 29 de înștiințări.

Harta secetei continuă: Șeitin – 2.287,90 hectare calamitate (73 de înștiințări); Sântana – 2.215,17 hectare (28 de înștiințări); Secusigiu – 2.163,18 hectare (17 înștiințări); Municipiul Arad – 1.862,26 hectare (24 de înștiințări); Covăsânț – 1.786,39 hectare (13 înștiințări); Târnova — 1.742,06 hectare (5 înștiințări); Olari – 1.708,47 hectare (27 de înștiințări); Cermei – 1.238,58 hectare (11 înștiințări); Iratoșu – 1.192,28 hectare (9 înștiințări); Fântânele – 1.127,66 hectare (2 înștiințări); Șimand – 876,51 hectare (10 înștiințări); Seleuș – 673,92 hectare (o singură înștiințare); Ghioroc – 605,05 hectare (2 înștiințări); Vinga – 550,07 hectare (9 înștiințări); Zărand + 506,45 hectare (13 înștiințări).

Harta tuturor suprafeţelor calamitate şi a localităţilor în care se găsec aceste culturi o puteţi parcurge mai jos:

Dezastrul de acum, caracter provizoriu

Raportul Direcţiei Agricole Arad scoate în evidență o realitate greu de digerat pentru agricultorii arădeni, cu impact direct asupra consumatorilor şi economiei locale: dacă în anul agricol precedent nu au fost înregistrate solicitări de constatare a pagubelor la culturile înființate în toamnă, în sezonul 2025-2026 seceta a devenit un fenomen devastator încă de la începutul verii. Şi suntem încă departe de calculele finale ale dezastrul.

„Situația prezentată are caracter provizoriu și va fi actualizată după finalizarea verificărilor în teren și întocmirea raportului de sinteză la nivel județean”, precizează reprezentanții Direcției Agricole Arad, subliniind că monitorizarea fenomenului este continuă. Verificările săptămânale continuă, doar centralizarea finală din septembrie urmând să arate adevărata dimensiune a pierderilor financiare pe care le vor suferi fermierii arădeni în acest an.

Citeşte şi:

Ping-pong cu pacienții între public și privat. Centrul de Permanență Paris critică practica unor clinici din Arad