Într-un județ eminamente agricol, în care seceta pedologică afectează tot mai des culturile și pune presiune pe fermieri, sistemul de irigații din Arad funcționează, în prezent, doar la nivel simbolic. Deși infrastructura existentă ar putea deservi aproximativ 25.000 de hectare de teren agricol, în anul 2025 nu a fost irigat niciun hectar. Potrivit unor estimări, a fost vorba de aproximativ 400 de hectare – adică puțin peste 1% din capacitatea totală. 

„Diferența între 1% și nimic nu e foarte mare”, a punctat prefectul județului Arad, Mihai Pașca, care a abordat subeictul în cadrul unei conferințe de presă. Acesta  a atras atenția asupra impactului economic și social al acestei realități. „Este absolut vital să se intervină pentru impactul economic, dar și pentru siguranța alimentară a județului și a întregii țări”, a declarat prefectul.

Sistemul de irigații, infrastructură degradată și investiții la sertar

Potrivit oficialului, sistemul actual de irigații este afectat de multiple probleme structurale: pompe defecte, canale colmatate sau neimpermeabilizate, prin care apa se pierde înainte de a ajunge la terenurile agricole, lipsa investițiilor serioase sau a celor duse măcar la capăt.

„Avem o infrastructură defectă, veche și degradată în multe zone. Este mare nevoie de investiții pentru reabilitare, fie că vorbim de pompe defecte, canale colmatate sau care nu sunt impermeabilizate corespunzător și permit scurgerea întregii cantități de apă în sol înainte de a ajunge la destinație”, a explicat Mihai Pașca.

La aceste probleme se adaugă și diminuarea debitelor râurilor din județ, fenomen accentuat de perioadele repetate de secetă din ultimii ani.

Seceta pedologică accentuează urgența investițiilor

Subiectul capătă o importanță și mai mare în contextul în care Aradul traversează, din nou, o perioadă de secetă accentuată. După două luni fără precipitații semnificative, rezerva de apă din sol a ajuns la cote alarmante, iar culturile agricole sunt deja afectate de stres hidric.

Special Arad a relatat recent că județul se numără printre cele mai afectate zone din țară din punctul de vedere al umidității din stratul superior al solului, esențial pentru dezvoltarea plantelor. În lipsa unor ploi consistente, specialiștii avertizează că există riscul compromiterii recoltelor.

În aceste condiții, funcționarea unui sistem eficient de irigații devine esențială pentru un județ în care agricultura reprezintă unul dintre principalii piloni economici.

(Prefectul MIhai Pașca, în conferința de presă)

Trei proiecte uitate, care ar putea salva 17.500 de hectare

Prefectul susține că există deja soluții concrete, că există proiecte făcute pentru hectare întregi, investiții pentru care s-au făcut alocări bugetare, dar acestea sunt blocate din varii motive.

„Astăzi există proiecte, există în fapt, de niște ani de zile, proiecte care se pot implementa și care, gestionate corect, ar rezolva problema irigațiilor pe o suprafață de aproximativ 17.500 de hectare”, a precizat Mihai Pașca.

Cele trei zone vizate de proiecte sunt Semlac–Pereg, Fântânele–Șagu și Păuliș–Matca.

În ultimele săptămâni, prefectul afirmă că a avut întâlniri atât cu fermierii, cât și cu reprezentanții Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și cu cei de la nivel local, pentru a înțelege motivele pentru care proiectele nu au avansat în ritmul necesar, mai ales în condițiile în care două dintre acestea – Semlac–Pereg și Fântânele–Șagu – sunt incluse în Planul Național de Irigații pentru acest an.

„Este clar că avem obligația să depunem toate eforturile, toate instituțiile implicate, iar eu mă voi asigura de acest lucru, pentru ca aceste proiecte să fie împinse înainte și să ajungem cât mai repede la realizarea efectivă a investițiilor”, a declarat prefectul.

Semlac–Pereg: 52 de milioane de euro pentru 8.300 de hectare

Proiectul destinat zonei Semlac–Pereg vizează aproximativ 8.300 de hectare și are o valoare estimată la 52 de milioane de euro. Documentația tehnică, în valoare de 2.494.459 de lei plus TVA, a fost finalizată și recepționată. Potrivit prefectului, aceasta urmează să fie depusă la Consiliul Județean Arad pentru obținerea autorizației de construire. După emiterea autorizației, ANIF va trebui să demareze procedurile de achiziție pentru execuția lucrărilor.

Fântânele–Șagu: întârzieri din lipsa bugetării

În cazul proiectului Fântânele–Șagu, investiția estimată este de 54 de milioane de euro și ar putea deservi aproximativ 6.800 de hectare. Documentația tehnică a fost elaborată după întârzieri generate de lipsa finanțării și a fost deja depusă la Consiliul Județean Arad pentru autorizare. Dosarul mai trebuie completat cu o serie de avize și acorduri, după care va putea fi transmis către ANIF pentru organizarea licitațiilor.

Păuliș–Matca: proiecte începute în 2019, încă în așteptare

În zona Păuliș–Matca sunt vizate aproximativ 2.500 de hectare. Aici există două proiecte privind continuarea unor investiții începute în 2019: reabilitarea instalațiilor și impermeabilizarea canalelor.

„Vorbim de șapte ani în care nu s-a mai întâmplat nimic”, a afirmat prefectul.

Documentațiile au fost înaintate încă din 2024, însă este așteptată întrunirea comisiei tehnico-economice din cadrul Ministerului Agriculturii pentru avizarea lor.

„Există vinovați, dar acum trebuie să trecem la fapte”

Întrebat despre responsabilitatea pentru întârzierile înregistrate în ultimii ani, prefectul a admis că există cauze administrative și decizii discutabile privind prioritizarea investițiilor, însă a insistat că momentul actual impune soluții, nu conflicte politice.

„Aș putea să fac observații legate de cine a condus Ministerul Agriculturii în ultimii cinci ani și cum au fost prioritizate investițiile, despre procuparea unor instituţii, dar nu cred că în acest moment atacurile politice ar rezolva ceva”, a spus Mihai Pașca.

Prefectul a adăugat că „cert este că aceste lucrări nu s-au întâmplat”. Totuși, mesajul principal transmis a fost acela al responsabilității instituționale.

„Nu îmi propun să caut vinovați și să atac politic. Ceea ce este important este ca cei care se află în momentul de față în poziții de responsabilitate să recunoască importanța acestor investiții și să facă tot ce ține de ei pentru ca ele să avanseze”, a afirmat prefectul.

Un interes care depășește granițele județului

Din perspectiva reprezentantului Guvernului în teritoriu, miza nu este una exclusiv locală.

Aradul face parte din Câmpia de Vest, una dintre cele mai importante zone agricole ale României, iar valorificarea potențialului acesteia depinde inclusiv de existența unor sisteme funcționale de irigații.

„Nu este vorba doar despre interesul județului Arad. Este vorba, efectiv, despre un interes național și despre siguranța alimentară a țării, ca această zonă a Câmpiei de Vest să își atingă cât mai aproape potențialul pe care îl are”, a declarat Mihai Pașca.

În opinia sa, finalizarea investițiilor ar reduce pierderile fermierilor, ar consolida producția agricolă și ar putea avea efecte pozitive inclusiv asupra prețurilor alimentelor.

Într-un județ în care agricultura reprezintă un sector strategic, iar seceta devine tot mai frecventă, faptul că un sistem capabil să deservească 25.000 de hectare funcționează astăzi la cel mult 1% din capacitate, deşi există proiecte şi finanţări, ridică semne serioase de întrebare. Rămâne de văzut dacă anul 2026 va aduce, în sfârșit, trecerea de la documentații și promisiuni la lucrări efective în teren și la irigații.