Revenire în forță: „legea castorilor” se impune din nou pe malul Mureșului
Castorii s-au întors pe malul Mureșului de câţiva ani buni, iar prezența lor este din ce în ce mai vizibilă atât pentru biologii și specialiștii din zonă, cât și pentru arădeni.
Luni, reprezentanții Parcului Natural Lunca Mureșului au postat un video în care este remarcată prezența rozătoarelor pe malul râului. „Vă prezentăm câteva cadre cu urme de rosături de castori descoperite în Parcul Natural Lunca Mureșului, de către colegii noștri, rangerii Alin Ruja și Cristian Mocanu – dovadă că aria protejată este frecventată de aceste mamifere emblematice”, se arată în mesajul publicat.
Castorii (Castor fiber) duc o viață semiacvatică, iar prezența lor este ușor de identificat după urmele pe care le lasă – rosături în copaci, adăposturi etc. – și după barajele pe care le construiesc, în special în zonele cu râuri de munte sau cu lacuri.

(Imagine cu urmele lăsate de castori. Foto: printscreen Facebook Parcul Natural Lunca Mureşului)
În postarea lor, cei de la Lunca Mureșului amintesc faptul că aceștia „sunt cele mai mari rozătoare din Europa și sunt active în special noaptea, însă, dacă nu sunt perturbate de activități umane, pot fi văzute «în acțiune» și ziua”.
Habitatul lor îl reprezintă râurile, mlaștinile, lacurile și zonele împădurite din apropierea apei, iar dieta constă în frunze, crenguțe, lăstari, scoarță de copaci, plante acvatice și, ocazional, culturi agricole.
Tot de aici aflăm că sunt o specie monogamă și că se reproduc primăvara, „când apar între doi și patru pui, care trăiesc alături de părinți aproape doi ani, în vizuina a cărei intrare este situată sub nivelul apei, pentru a se proteja de prădători”.
Povestea de succes din Parcul Natural Lunca Mureşului
„Prezența castorilor în Parcul Natural Lunca Mureșului reprezintă o poveste de succes în conservarea biodiversității, asta după reintroducerea în anul 2002 pe Mureș, la aproximativ 150 de ani de la dispariția speciei din fauna locală”, se mai arată în postarea celor de la Lunca Mureșului.
În fapt, revenirea castorilor pe malul Mureşului a fost timp de câteva zile în 2015 un subiect fierbinte la nivel naţional (vezi AICI), dar şi subiect de supărări şi nemulţumiri la nivelul administraţiei locale în 2023 (vezi AICI ).

(Imagine surprinsă de un arădean pe malul Mureşului. Foto: Facebook Marius Scortea)
Prezența castorilor pe mal, sub lupa arădenilor
Prezența castorilor a fost semnalată recent și de arădenii care aleg să se plimbe pe malul Mureșului. Câteva trunchiuri de copac culcate la pământ și câteva crengi roase au fost postate de un arădean, cu un comentariu scurt: „Hopa”. Alți arădeni au intervenit la postare, indicând faptul că urmele sunt rezultatul activității castorilor, fapt confirmat ulterior de autorul postării de pe Facebook.
Câțiva dintre arădenii care au comentat imaginile din cartierul Micălaca, de pe malul unde este situată unitatea militară, au indicat faptul că rozătoarele ar trebui relocate, neconsiderând neapărat benefică întoarcerea lor pe malul Mureșului.

(Imagini publicate de arădean pe contul său de Facebook)
Parcul, animalele, lecțiile și monitorizarea zonei
În ultima perioadă, reprezentanții Parcului Natural Lunca Mureșului au crescut numărul postărilor prin care aduc la cunoștința celor interesați bogăția faunei și florei din zonă și desfășoară mai frecvent activități de educație forestieră și ecologică. În una dintre cele mai recente postări, aceștia au vorbit, de pildă, despre trei dintre cele șapte specii de ciocănitori care se adăpostesc în Lunca Mureșului.
Parcul Natural Lunca Mureșului este unul dintre cele 22 de parcuri naturale și naționale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Are o suprafață de 17.455 de hectare și se întinde de-a lungul râului Mureș, de la limita municipiului Arad până la granița româno-maghiară.
În perioada de iarnă, rangerii Parcului Natural Lunca Mureșului desfășoară, potrivit informărilor transmise de instituție, activități pentru protejarea și cunoașterea faunei din parc: monitorizarea diferitelor specii de animale, observarea și identificarea urmelor lăsate de acestea, patrularea zonelor din aria protejată și amplasarea camerelor de monitorizare a faunei.
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.

















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)