Circuitul copacilor în Arad. A început sezonul plantărilor în anii tăierilor
Se plantează 1.000 de copaci în această toamnă în municipiul Arad. Lucrările au început deja și vor continua în lunile aceasta, potrivit vicerimarului Sergiu Vlad, cel care are în subordine, din această primăvară, Compartimentul de spații verzi al Primăriei Arad.
Dar, odată cu această operațiune, au apărut și semnele de întrebare. Cine face plantările? Unde se plantează copacii? Sunt arbori care vor rezista și la anul sau se vor usca asemenea celor plantați anii trecuți? Se mai taie și alți copaci în perioada aceasta? Plantăm mai mulți arbori decât am tăiat anul acesta? Și, desigur, câți bani se dau pentru plantări și pentru toaletări și cât de scumpi sunt teii plantați pe Bulevard?
Tăierile și toaletările sunt vizibile cu ochiul liber. De tăieri vom mai avea parte, potrivit reprezentanților Primăriei, pentru că sunt mulți copaci care au avut de suferit în oraș. Zona intrată acum în atenția drujbelor e una centrală, unde, în trecutul apropiat, au avut loc lucrări de schimbare a rețelelor subterane. Atunci copacii și-au pierdut parte din rădăcini, iar efectul acestei intervenții e vizibil acum, când arborii încep să se usuce.
Strada Andrei Mureşan pierde în aceste zile mai mulți arbori și va avea mult mai puțină umbră la vară, în condițiile în care mai toți copacii de aici sunt toaletați masiv. Alte zone sunt și ele pe lista neagră a Primăriei Arad, așa că vor mai fi puși la pământ arbori în lunile ce vor urma.

(Strada Andrei Mureşan, joi, în plin proces de toaletare a arborilor)
De plantat, municipalitatea spune că va planta acum 1.000 de arbori, o cifră pe măsura orașului și a capacității acestuia de a avea grijă de cei noi. Reamintim cititorilor că, în municipiile vecine, Timișoara, Oradea, primăriile s-au lăudat în vară că vor planta între 2.500–3.000 de copaci în campania din toamnă.
Aradul: eșecul plantărilor din trecut și planurile de acum, pe măsura putinței oraşului
„Am început plantările din acest an cu zona centrală. Toți teii extrași în ultimii ani vor fi înlocuiți cu arbori maturi, cu circumferința de peste 30 de centimetri, plantați cu balot și ancoră la rădăcină. Este o tehnică ce nu necesită tutori de susținere și asigură o mai mare rată de succes a plantărilor.
Acum câțiva ani, o campanie de plantare masivă în municipiul Arad s-a soldat cu un eșec major. Au existat aliniamente pline de puieți uscați care au trebuit extrași la un an de la plantare.
Pentru că este bine să învățăm din greșelile altora, începând cu acest an vom planta strict cât putem îngriji. Știu că sună bine să plantezi mii de arbori, dar scopul nu este să ne lăudăm cu numere, ci ca arborii plantați să se prindă și să crească”, ne-a indicat viceprimarul Sergiu Vlad, oficialul care a cerut din primăvara acestui an să aibă în grijă Compartimentul Spații verzi din Arad (subiect despre care ați putut citi AICI).
Acesta a mai precizat faptul că „un arbore plantat necesită îngrijire constantă cel puțin 3 ani de la plantare, mai ales în contextul verilor toride din ultimii ani, iar acest an ne-a demonstrat că, pentru o rată de succes de peste 90%, este nevoie de verificare și îngrijire constantă a fiecărui puiet plantat”.

(Zona de agrement Mărului, imagine din aprilie 2025)
Mărului înghite cei mai mulți arbori, Crișan pierde parte din prunii roșii
Lista cu planul de plantări din această toamnă, primită tot de aici, indică faptul că cei mai mulți copaci vor fi amplasați în zona Mărului: 860 de arbori. Calea Aurel Vlaicu se va alege și ea cu 74 de cireși japonezi, iar Bulevardul Revoluției cu alți 70 de arbori (60 tei în Mediana I și Mediana II și 10 arțari globulari în alveolele rămase goale pe trotuar). 50 de sălcii ar urma să înlocuiască în această toamnă sălciile tăiate de pe malul Mureșului, în timp ce 68 de pruni roșii ar urma să fie plantați pe străzile Crișan și Elena Ghiba Birta.
Câțiva dintre cei 68 de pruni trecuți în planul de plantări vor lua, însă, locul prunilor de acum, cei care fac ca strada Crișan să fie, în fiecare primăvară, una dintre cele mai frumoase și colorate străzi din oraș. Reprezentanții primăriei susțin că au fost identificați mai mulți pruni care sunt uscați și prezintă pericol de prăbușire, așa că aceștia vor fi tăiați în această toamnă. Ca atare, strada nu va mai fi, în anii ce vor veni, până la creșterea noilor arbori, atât de frumoasă, instagramabilă, în primăvară, când înfloresc prunii.
În Parcul Regina Maria vor fi plantați 20 de cireși japonezi, în Piața Mihai Viteazul un tei cu frunză mică, alți doi tei vor fi plantați pe strada Romul Veliciu, doi platani de câmp pe Vârful cu Dor și cinci catalpe globulare pe strada Decebal.
De ce „înghite” zona Mărului, o zonă puțin populată, cei mai mulți dintre copacii ce se vor planta în această toamnă?
Primăria, se spune, are de gând să realizeze aici o pădure urbană. În plus, arborii plantați în proiectul de remodelare a zonei s-au uscat chiar înainte de inaugurare, fapt despre care Special Arad a scris la acel moment AICI.
Acum, gafele din trecutul recent sunt acoperite cu banii dedicați plantărilor din prezent. Nimeni nu pare a fi tras la răspundere pentru copacii plătiți pe proiectul de pe Mărului și uscați între timp. Cu siguranță, nu firma care a executat lucrările.
Primarul nu a vorbit niciodată despre erorile de aici, ci laudă doar acțiunile organizate după inaugurarea investiției, chiar dacă acestea au loc pe caniculă, în plin soare, fără urmă de umbră naturală.
Acum, zona primește aproape toți arborii din acest sezon de plantări: 400 de salcâmi, 200 de plopi energetici, 100 de frasini și câte 20 de bucăți de cireși japonezi, platani englezești, tei cu frunză mică, arbori prințesă, frasini roșii, frasini comuni, sălcii și arbori de mătase.
Toate celelalte zone din oraș se vor bucura de nici 150 de arbori.

Cei mai mari arbori, plantați pe Bulevardul Revoluției
Cei mai mari dintre arborii care vor fi plantați acum sunt cei de pe Bulevardul Revoluției, cu un diametru de 30–35 cm și circa 7 metri înălțime, urmați de cireșii japonezi (20–25 cm și 4–6 metri înălțime) și de frasini și salcâmi (undeva la 18–20 cm și 4–5 metri înălțime). Despre umbră și coronament nu poate fi vorba în cazul noilor copaci plantați, care au nevoie de alți zeci de ani să se dezvolte.
Cât despre Mărului, nu ne rămâne decât să sperăm că zona se va anima, dacă nu cu oameni, măcar cu copaci, și că aceștia vor fi supravegheați, de data aceasta, ca să nu se usuce.
Rogera, firma care face plantările în Arad
Misiunea de supraveghere ar trebui să revină aceleiași firme care face plantările.
Rogera e firma care are în grijă parte din spațiile verzi din oraș și căreia i-a revenit întreaga misiune a plantărilor din acest sezon, cu toate că de spații verzi se ocupă și Gospodărirea Comunală Arad. Firma primăriei a rămas însă să facă doar toaletări, alături de arboriștii cu care municipalitatea lucrează încă din 2023.
Prețul plantărilor, o chestiune greu de aflat și calculat
Cât costă plantările de acum e imposibil să vă spunem. Primăria insistă pe faptul că acestea sunt parte integrală a acordului multianual, așa că e imposibil de indicat doar acest fapt, și că alte date care ne-ar duce la aflarea prețului final al plantărilor intră în sfera confidențialităţii.
„Costurile aferente plantărilor sunt incluse în valoarea totală a contractelor de întreținere a spațiilor verzi, nefiind realizate achiziții sau contracte separate pentru această activitate. Conform art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, detaliile privind structura de cost și prețurile unitare reprezintă informații protejate ca secret comercial și nu pot fi dezvăluite public”, este informarea venită de la primărie.
În trecut, primăria ne-a răspuns la o solicitare pe temă, pe Legea transparenței decizionale, indicând faptul că s-au alocat 1.800.000 de lei pentru plantările din acest an. Dacă am împărți suma la cei 1.000 de arbori plantați acum, deși evident prețul variază în funcție de specie și mărime, ar însemna că municipalitatea cheltuieşte 1.800 de lei per arbore (undeva la 350 de euro).
Cum însă un calcul de acest gen este sumar și fals, am fost curioși să aflăm măcar care este valoarea contractului multianual semnat de Primăria Arad cu Rogera.
Am primit surprinzător de repede, comparativ cu alte cerințe ale noastre legate de copaci, bani sau alte investiții ale Primăriei Arad, date despre acest contract. Valoarea acordului multianual semnat pe 4 ani de Primărie cu firma Rogera este de 51.650.736,24 lei fără TVA (61.464.376,13 lei cu TVA), contractul intrând în vigoare la data de 01.01.2024 și urmând să se încheie la 01.01.2028.
Totuși, reprezentanții Primăriei au ținut să precizeze că suma de mai sus nu e efectiv suma pe care primăria o va cheltui pe spațiile verzi aflate în grija Rogera (împărțită la 4 ani aceasta ar fi de 15.300.000 lei pe an), ci că sumele pot fi considerabil mai mici în fiecare an, așa cum s-a întâmplat anul trecut.
„Acordul-cadru este o sumă maximă pe care am putea-o aloca lucrărilor de întreținere a spațiilor verzi, reparații, exploatări, plantări, irigări și altfel de operațiuni specifice, dar în practică nu cred că se va ajunge nici la jumătate din această sumă, în cei patru ani de valabilitate a acordului. La fel cum am spus și cu alte ocazii, nu ne întindem mai mult decât putem duce.
De exemplu, în 2024 s-au executat lucrări în valoare de 7.000.000 de lei. Anul acesta nu vom depăși 8.000.000 de lei, cu toate că utilizăm la maxim capacitatea prestatorului de servicii”, a precizat viceprimarul Sergiu Vlad, cel care are în grijă Compartimentul Spații verzi din cadrul Primăriei Arad.
Copacii, plantați în funcție de aliniamente și peisajul urban
Oficialul a mai indicat faptul că: „Lucrările de plantare a arborilor se realizează la nivelul întregului municipiu în cadrul contractelor de întreținere a spațiilor verzi aflate în derulare, încheiate de UAT Municipiul Arad cu operatorul SC Rogera Prest Com SRL, fără încheierea unor contracte distincte dedicate exclusiv acestei activități.
În campania de plantări desfășurată în această perioadă sunt vizate mai multe amplasamente din municipiu: Parcul Mărului – lucrări de plantare pe zonele de recreere și circulație pietonală; Bulevardul Revoluției – plantare masivă pe zona mediană a unui număr de 60 de arbori din specia Tilia cordata; strada Crișan – completări de aliniament + completare alveole goale din zona pietonală; strada Elena Ghiba Birta – plantări pentru refacerea continuității vegetației stradale;strada Romul Veliciu – intervenții pentru completarea alveolelor; Bulevardul Decebal – completări alveole goale; Malurile Mureșului – refacere aliniament sălcii.”
Tot potrivit lui Sergiu Vlad, „speciile utilizate sunt selectate în funcție de condițiile urbane specifice fiecărei zone, compatibilitatea cu aliniamentele existente și integrarea în peisajul urban, fiind utilizate preponderent specii precum Tilia (tei), Acer (arțar), Fraxinus (frasin), Sophora (salcâm), Albizia (arbore de mătase), Platanus (platan) și Salix (sălcii).
Materialul săditor este achiziționat de operator de la furnizori autorizați, în conformitate cu prevederile contractuale și cu legislația fitosanitară aplicabilă, fiecare lot fiind însoțit de documente de conformitate.”

(Viceprimarul Sergiu Vlad, la momentul plantării primilor tei în Mediana II)
De unde vin și ce drumuri au făcut arborii plantați acum în municipiu?
Cine sunt însă furnizorii autorizați și care sunt sumele efective pe care Rogera le-a plătit pentru teii, sălciile sau arțarii de acum sunt informații care, dat fiind că operațiunile s-au derulat între privați, nu ne sunt la îndemână.
Potrivit experților arboriști cu care am intrat în contact, un tei de dimensiunile celor plantați pe Bulevardul Revoluției în aceste zile poate ajunge la câteva sute de euro, dar nu depășește 1.000.
Potrivit informațiilor pe care le avem, teii sunt achiziționați din Ungaria, deși există multe voci din domeniu care spun că toți arborii de dimensiuni mai mari vin din Olanda, fiind achiziționați apoi de primării la a doua sau a treia mână, fapt care face ca prețul final să urce mult față de cel de achiziție. Salcâmii de pe Mărului sunt, tot potrivit informațiilor pe care le deținem, achiziționați din România, existând voci care spun că Rogera i-a cumpărat de la o pepinieră tocmai din Arad.
Experții arboriști cu care ținem legătura au apreciat teii plantați acum în Mediană, mari şi cu început de coronament. Au indicat, însă, faptul că, la noi tăieri aici, așa cum anticipează oficialii arădeni că vor avea loc (în cele din urmă, toți teii maturi din Mediana I și II vor fi puși la pământ, fiind afectați de lucrările de întreținere, iluminat, montat gazon, ba chiar și de cele de irigat, fapt despre care ați putut citi AICI), temperatura de pe centru va urca cu câteva grade vara, în condițiile în care va lipsi pentru ani buni coronamentul care să țină umbră.
Aceștia au precizat că principala preocupare a celor care au în grijă spațiile verzi de aici ar trebui să fie încercarea de a salva acești copaci, cât mai mult timp cu putință. Și au amintit că recomandările primite de la Uniunea Europeană pe acest subiect fac referire exact la capacitatea arborilor de a asigura umbra în orașe și de a curăța aerul, un atribut care nu poate fi asimilat arborilor tineri.
Alți tei și sistem nou de irigații pe Bulevardul Revoluției
Salvarea teilor de pe Bulevardul Revoluției nu pare să intre, însă, nicicum în atenția autorităților arădene, fie pentru că acestea, la sfatul arboriștilor cu care lucrează, nu cred în astfel de salvări, fie pentru faptul că au alte planuri cu acea zonă. Dacă de tratamente pentru arborii maturi de acolo nu se vorbește, schimbarea sistemului de irigat de aici, care a contribuit la îmbolnăvirea teilor, a intrat deja pe lista investițiilor.
„În acest sezon vom planta un număr de 1.000 de arbori, axându-ne pe arterele principale ale orașului și în zonele de parcuri. Dăm o importanță deosebită Bulevardului Revoluției, emblematic pentru Arad, unde vom efectua anul următor mai multe lucrări de modernizare, inclusiv la sistemul de irigație”, ne-a indicat Sergiu Vlad.

(Sălciile de pe malul Mureşului, tăiate în acest an)
Bilanț negativ al arborilor din Arad?
Peste 2.000 de arădeni au semnat însă o petiție pentru salvarea arborilor maturi de pe malul Mureșului, un subiect trecut mereu cu vederea de către Primăria Arad. E drept, însă, că alți aproape 2.000 de arădeni au cerut aceleiași instituții în ultimii ani să vină să taie copacii din fața locuințelor lor, fie pentru că îi consideră periculoși, fie pentru că fac umbră, ocupă un loc de parcare sau frunzele și fructele lor murdăresc mașini și trotuare.
Viceprimarul spune însă că nu toate cererile au fost și vor fi onorate, ci că fiecare este analizată, de acum, cu atenție, înainte de a se lua decizia de tăiere.
„Am găsit un departament în curs de organizare, cu petiții nesoluționate vechi de 3–4 ani și arbori măcelăriți de incompetență. Ca prim pas, am solicitat o reevaluare a tuturor petițiilor pentru toaletări și le-am organizat într-un grafic de toaletare pe care vi l-am pus la dispoziție pentru o mai bună informare a cetățenilor (graficul îl găsiţi mai jos .n.r.).
Toate sesizările justificate vor fi soluționate și sperăm ca pe viitor să fie din ce în ce mai puține. Am rugămintea ca cetățenii să rămână vigilenți și să ne semnaleze, ori prin intermediul dumneavoastră, ori prin sesizări, eventuale nereguli pe care le observă în efectuarea toaletărilor. Nu dorim, sub nicio formă, să se repete greșelile din trecut”, ne-a detaliat Sergiu Vlad.


(Planurile Primăriei Arad din toamna anului 2025 şi primăvara lui 2026)
Un calcul simplu arată însă că, dacă Primăria Arad onorează cererile anuale ale arădenilor și decide, în plus, să taie alte sute de copaci de pe domeniul public pentru că aceștia riscă să se prăbușească, sunt uscați și bolnavi, și plantează doar 1.000 de arbori în acel an, dintre care nu toți rezistă până la anul, Aradul pierde anual câteva zeci de copaci.
În tot acest timp, ținta tuturor orașelor moderne e să crească numărul zonelor înverzite în oraș, iar regula Uniunii Europene este menținerea numărului actual al spațiilor verzi până în 2030 și creșterea numărului acestora începând cu 2031 până în 2040.
Planurile Europei pentru spațiile verzi din orașe
„Până la 31 decembrie 2030, statele membre se asigură că nu există nicio pierdere netă a suprafeței naționale totale de spații verzi urbane și de acoperire a coronamentului în suprafețele cu ecosisteme urbane (…). Statele membre pot exclude din suprafețele naționale totale acele suprafețe cu ecosisteme urbane pe care ponderea spațiilor verzi urbane în centrele urbane și în aglomerațiile urbane depășește 45%, iar ponderea acoperirii coronamentului în zona urbană depășește 10%.
De la 1 ianuarie 2031, statele membre trebuie să înregistreze o tendință crescătoare în ceea ce privește suprafața națională totală de spații verzi urbane, inclusiv prin integrarea spațiilor verzi urbane în clădiri și infrastructură pe suprafețele cu ecosisteme urbane, determinate în conformitate cu articolul 14 alineatul (4), măsurată la fiecare șase ani începând cu 1 ianuarie 2031, până când se ajunge la un nivel satisfăcător de spații verzi urbane (…)”, se arată în Regulamentul UE 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului, din data de 24 iunie 2024, privind restaurarea naturii și modificarea Regulamentului (UE) 2022/869.
Despre normele de mediu care trebuie respectate când vine vorba de spațiile verzi din orașe și cât de aproape sau de departe suntem de acestea ca realitate imediată, dar și ca planuri, într-un material viitor.
Până atunci, vestea bună este că 1.000 de copaci vor fi plantați în Arad. Cei mai mulți în zona Mărului, însă, departe de centrul orașului, unde se taie săptămânal câte un copac.
Cea mai bună veste este însă faptul că subiectul toaletărilor și plantărilor de arbori a devenit unul de interes pentru toți, așa cum îi stă bine unei societăți căreia îi pasă de sănătatea sa.
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.


















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)