Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a anunțat joi, la Sebeș, că actualele criterii de clasificare a orașelor și municipiilor ar putea fi revizuite. Oficialul a explicat că, potrivit unei analize realizate la nivelul ministerului, peste 200 de localități din România nu mai îndeplinesc criteriile demografice stabilite prin lege.

„Este necesar să ne uităm din nou la aceste praguri. Analiza noastră arată clar că multe orașe și municipii nu mai ating numărul minim de locuitori cerut de lege. Va trebui să reconsiderăm criteriile, pentru că realitățile din 2025 nu mai sunt cele de la începutul anilor 2000”, a declarat ministrul.

Peste jumătate dintre municipii nu mai îndeplinesc criteriul de populație

Potrivit datelor prezentate, din cele 103 municipii existente, 57 nu respectă pragul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub limita de 10.000 de locuitori. În același timp, există și comune care ar trebui ridicate în rang, în funcție de populație.

„Avem 45 de comune care au peste 10.000 de locuitori și, teoretic, ar trebui să devină orașe. Dintre acestea, Florești și Chiajna au chiar peste 40.000 de locuitori, ceea ce le-ar putea aduce statutul de municipiu. De asemenea, orașe precum Bragadiru, Voluntari sau Popești-Leordeni depășesc acest prag”, a explicat Cseke Attila.

Criterii stabilite acum peste 20 de ani

Actualele criterii de clasificare au fost introduse pentru prima dată în 2001, prin Legea 351 privind Planul de amenajare a teritoriului național. Inițial, pragurile erau de 5.000 de locuitori pentru orașe și 25.000 pentru municipii, dar în 2007 acestea au fost ridicate la 10.000, respectiv 40.000.

„În 2001, doar 26 de localități nu respectau criteriile. Astăzi vorbim de peste 200. Este clar că trebuie să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă”, a subliniat ministrul.

Analiza va continua

Cseke Attila a mai spus că analiza nu se limitează doar la aspectul demografic. Ministerul va evalua și alte criterii legate de infrastructură, dezvoltare economică și dotări publice, pentru a avea o imagine completă asupra realităților locale.

„Nu este singurul criteriu care contează. Vom continua analiza și, după ce vom finaliza toate aspectele, vom discuta în coaliție pentru a decide care va fi direcția de urmat”, a precizat acesta.

O nouă abordare pentru administrația locală

Schimbarea criteriilor ar putea deschide calea către o reformă a modului în care sunt clasificate și administrate localitățile, ținând cont de evoluțiile demografice și economice din ultimii ani.

„Ceea ce era valabil în 2001 nu mai este valabil în 2025. Avem localități care s-au dezvoltat puternic și altele care au pierdut populație. Este nevoie de o viziune nouă, realistă”, a concluzionat ministrul.