VIDEO. Aici sunt copacii dumneavoastră! Arborii puși la pământ în Arad, depozitați pe Ștrandul Neptun, până la vânzare
O poză, o mie de cuvinte. O exprimare, ca să-ți scurtcircuiteze direct sufletul: „Aici sunt copacii dumneavoastră!” Poza și cuvintele vin de la un cititor al portalului Special Arad și au fost completate doar cu informația: „Pe ștrand, în spate la terasa Azul. Cred că au depozitat copacii tăiați de pe mal.”
Am mers pe urmele foștilor copaci care și-au găsit adăpost acum, după moarte, în incinta Ștrandului Neptun, pentru a vedea de unde vin aceștia, ce se întâmplă cu masa lemnoasă de aici și dacă printre trunchiurile acelea segmentate sunt și foștii arbori pe care arădenii nu-i doreau tăiați, dar au fost puși la pământ oricum.
Copacii dumneavoastră, ștrandul, întrebările noastre, răspunsurile Primăriei Arad
Cine adună masa lemnoasă pe cea mai importantă bază de agrement din Arad, care și-a închis porțile sezonului estival după trei luni de funcționare? De ce lemnele se adună aici, cine le va valorifica, când și cum? Cine încasează banii? Acestea au fost întrebările noastre.
Potrivit răspunsului primit de la Primăria Arad, materialul lemnos provine de la copacii tăiați de cele două firme care operează în municipiu, la comanda instituției și în baza contractelor semnate între părți. În răspuns se indică faptul că există două companii care fac exploatările în municipiul Arad, Rogera și GCA. Cele două firme nu sunt proprietarele materialului lemnos. Acesta aparține, în continuare, municipiului. Arădenilor.
Cum de a ajuns materialul lemnos pe ștrand, pe teren public, dar destul de departe de ochii clienților bazei de agrement?
Reprezentanții Primăriei Arad susțin că fiecare dintre cele două societăți, Rogera și GCA, are un depozit și are materialul lemnos în gestiune în baza APV-urilor (acte de punere în valoare – n.r.) eliberate de Ocolul Silvic „Iuliu Moldovan” din Arad, APV-uri în baza cărora se face exploatarea.
Dacă Gospodărirea Comunală are un depozit propriu, Rogera are, se spune tot de aici, deocamdată, un depozit temporar în zona din spate a Ștrandului Neptun.
Acest depozit improvizat, pe terenul ștrandului, apare în pozele trimise de cititorul nostru. De la executiv am aflat că „în depozitul de la Rogera sunt în jur de 150 de m³ de material lemnos la ora actuală, dar s-a început deja distribuirea lui către cetățeni”.
„Masa lemnoasă care se exploatează anual din municipiu este distribuită populației, în baza unei proceduri care ia în calcul ordinea cronologică a depunerii cererii, valoarea venitului persoanei solicitante și disponibilitatea materialului lemnos. Fiecare cetățean poate solicita maximum două tone pentru care achită o sumă modică de 25 de lei + TVA”, spune viceprimarul Sergiu Vlad, cel care are în grijă, din primăvară, departamentul de spații verzi din cadrul Primăriei Arad.
O consolare: cine beneficiază de arborii de care cândva beneficiau toți
Viceprimarul a mai adăugat: „Mă bucur că în sfârșit pot răspunde și public la întrebarea: <Ce se întâmplă cu lemnul din arborii tăiați din municipiu?> Este o oarecare consolare că, prin această practică mai veche a primăriei, chiar și după exploatare, sunt arădeni care beneficiază de arborii de care beneficiau odată toți. Procedura de atribuire este destul de clară și mă bucur că putem sprijini cetățenii cu venituri foarte mici.”
Cum au acces arădenii cu venituri mici la masa lemnoasă rezultată din tăierea copacilor din Arad? Potrivit primăriei, aceștia „trebuie să depună o cerere la Registratură prin care solicită ajutor de lemne pentru încălzire, la care atașează un cupon de pensie sau un document justificativ al venitului”.
Ar mai fi, poate, de menționat faptul că în cele două depozite nu se regăsește, credem noi, întreaga masă lemnoasă rezultată din intervențiile la spațiile verzi din Arad şi că trunchiurile copacilor din imagine sunt, probabil, rezultatul tăierilor din această vară.
În încercarea de a identifica regulamentul în baza căruia cetățenii pot beneficia de masă lemnoasă, am găsit pe site-ul primăriei actele care au stat la baza licitației organizate de Primăria Arad în anul 2024 pentru „valorificarea masei lemnoase din proprietatea publică a UAT Municipiul Arad din Partida 3294 Arad – 523,32 mc volum brut ca masă lemnoasă pe picior”, mai exact a masei lemnoase rezultate din tăierea arborilor și arbuștilor din Unitatea Militară din Gai.
Un act care indică faptul că parte din materialul lemnos ajungea, cel puţin în urmă cu un an, să fie valorificat și prin alte metode.
4.509 „bucăți arbori” tăiați în Unitatea Militară din Gai
Direcția Silvică Arad a organizat această licitație, iar proiectul care a dus la tăierea arborilor de aici, operațiune despre care ați putut citi pe Special Arad în martie (vezi AICI), este legat direct de reabilitarea imobilului 718 Gai.
În acest proiect s-a stabilit, în sarcina Primăriei Municipiului Arad, defrișarea și amenajarea întregii suprafețe de teren amplasată în UM 718 Arad Gai (pe Calea Aurel Vlaicu, suprafața de teren delimitată între Strada Ion Câmpineanu și Strada Câmpul Hipodrom).
Terenul extravilan vizat are o suprafață de 168.098 mp, iar, potrivit actelor executivului, aici se afla doar vegetație forestieră din afara fondului forestier național. Au fost tăiați, potrivit hotărârii care dă undă verde la licitație, 4.509 bucăți arbori de pe acest teren!
Dar despre arborii care nu mai sunt în Gai, într-un alt material. Mai amintim în acest articol doar faptul că valoarea de referință a materialului lemnos rezultat din tăierea arborilor, trecută în acele acte, a fost de 45.753,25 lei.
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.



















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)