Treaba se înturvinează, lupta electorală nu se mai ascunde după fraze aduse din coadă, au apărut primele afișe electorale pe clădiri, partidele se mișcă de la piață la piață, doar despre AUR nu știm deocamdată cu cine pentru ce și de ce.

USR-ul se mișcă prin piețe și cartiere, dar se duce și în „județ”, să nu se spună că ei sunt doar pentru orășeni, PSD-ul tot așa, mai ales pentru județ, că ei, în schimb, știu că la oraș nu-i bagă nici dracu-n seamă. N-au loc de peneliștii lui Falcă, mărțișoare după mărțișoare, baluri după baluri, nu te pui tu cu femeile liberale ale lui Geani și tot ce stă după ea (pentru ea și cu ea).

Chiar dacă nu e ca pe vremuri: ori la bal, ori la spital, bărbații liberali sunt așa cum le place femeilor liberale, mai deșucheați așa, merg la bal în blugi strâmți, ca la piață, nu s-au prins la Bruscles că un domn se duce la bal în costum, tras la patru ace, pentru că doar așa își poate prezenta adecvat omagiile sale doamnelor și domnișoarelor. Pe de altă parte, este drept că dacă tu ești șeful, poți să mergi și în costum de baie la bal, ceilalți vor aplauda și vor spune: voau, ce original, Domnule Falcă, iară ne-ați surprins prin felul Dumneavoastră unic de a fi. Chiar dacă nu veți mai merge la Bruxelles, ci doar până aici, în vecini…

Ș-apoi, Bibi nu e să te vadă, el nu se duce la bal din moment ce nu ai făcut nimica ca Doamna Sa să nu fie dată afară de la Zona Liberă Curtici, el are alte treburi, glasuri și încăperi și alte metode de a pătrunde în sufletele alegătorilor dezorientați acum când nu este nici iarnă, nici primăvară. Exact ca la partide, nu mai poți deosebi PSD de PDL, UDMR de AUR, iar USR-ul nu se mai deosebește nici de sine însuși.

Singurul care e în față, dorit de toți, dar neasumat de nimeni, este Bibi.

Nepreocupat de aceste slăbiciuni ale concurenților, Bibi merge înainte. Chiar dacă nu se știe precis unde vrea să ajungă exact. În zilele trecute din martie a umblat peste tot, s-a dus în cartiere, a împărțit mărțișoare prin piețe și oboare, a făcut și a dres cu zâmbetul pe buze. Chiar dacă cu zâmbetul cela e o problemă. Cam aceeași ca și cu blugii șefului său formal la balul femeilor liberale. Niciunul dintre ei, de Bibi și de Falcă vorbim, nu are cum să își dea seama dacă le stau bine. Dacă îi avantajează sau, dimpotrivă, îi handicapează. Nu, pentru că cei din jurul lor îi mint din oficiu, spunându-le – asta e problema în politica asta a noastră – ceea ce vor ei să audă, nu adevărul gol și curat.

Și ca să dăm un exemplu, altul decât cu Bibi, asta e și marea problemă a partidulețului AUR la Arad. Este evident că nici Simion și cu atât mai puțin Șoșoacă nu sunt pe placul arădenilor. Nu-i vorba, ar fi bine ceva schimbare pe aici, fiindcă altfel nu vom mai putea deosebi ștrandul de Cetate, dar fără zguduituri și texte extremiste, furate de la Putin sau Trump, eventual amicul Orbán. Tare fain ar fi să facă cineva oareșce curățenie, dar fără să cadă pe partea aialaltă a coșului de gunoi.

Așa că se caută catindatul la primărie de luni de zile, deocamdată fără succes. Fiindcă candidatul arădean ar trebui să sintetizeze nebunia auristă cu lejeritatea și calmul arădean. Cam greu, sunt nume, ultimul al lui Leo Aslău, care apar în comentarii, pe Facebook, dar nimic sigur. Nu de alta, dar cu Teo Parasca n-ai cum să te duci la primărie că nu mai știi ce va mai rămâne pe acolo.

Revenind la Bibi, el și ai lui, atâția câți sunt, în frunte cu Cuiul lui Pepelea, pardon, Greierele lui Pinnochio, merg la sigur. Zâmbete și strâns din mâini, gesticulații ca la Gala Oscar și manifestări și vedete expropriate, cu sau fără voia lor. Joc de glezne pe terenul nimănui. Cine oferă mai mult?

Pocind numele formației Cargo, mai mereu prezentă la manifestările populare arădene, Bibi a ajuns în presa națională, mai mult a câștigat o popularitate la care alții doar visează. Aceștia nu prea înțeleg cheia succesului bibicesc, deși e cât se poate de simplu: Bibi merge pe personajul bohoțului, al clovnului simpatic și e perfect în rol. Oamenii apreciază asta, în fond, și premiile Oscar pentru asemenea performațe se acordă.

Așa că ce a zis el și oamenii din jurul lor care îl sfătuiesc: reclamă electorală mai bună decât Cargus, pardon, Cargo, nu mai găsești pe aicea.

Ocicopiațul a fost luat de USR, Ștrand nu mai există, prin județ umblă Fifor și Pistru, Falcă e ori la bal ori la spital, oricum treaba lui, adică a lui Bibi, este orașul, nu județul, iar aici, pe lângă neoprotestanți și femei liberale, ce mai rămâne? Tineretul acesta care merge la Cargus, pardon, Cargo și alte cele, băieții veseli și fetele năstrușnice, așa ca el, deci asta este. Zis și făcut, arădenii, în drum spre centrul răvășit de Tehnodomus se pot liniști acum cu imaginea lui Bibi și Cargus, pardon, Cargo. Odată și pentru totdeauna.

Cu candidatul lui AUR mai vede el, că, dacă găsesc unul cât de cât, de acolo ar putea sări surpriza. Cu doctorul Wiener treaba e clară, PSD-ul are și el nevoie de un Bibi adevărat, nu ersatzuri precum Cheșa sau alții ca el. Cu Fifor ar fi o treabă, dar el tinde spre alte zări, alte înălțimi, așa că ce mai rămâne?

Sau credeți că există slogan electoral mai bun decât „Dacă ploaia de proști s-ar opri”?