Molozul, deșeurile periculoase sau anvelopele vor putea fi aruncate la 4 centre de tip CAV din Arad





Aproape 588 milioane euro sunt puse la bătaie, prin Planul Național de Redresare si Reziliență, pentru amenajarea unor centre de colectare cu aport voluntar (CAV) în municipiile din țară. Aradul se află și el pe listă și va primi finanțare de la Ministerul Mediului pentru patru astfel de centre.
CAV-urile sunt practic o cerință la nivel național, unde, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, vor trebui instalate cel puţin 250 de CAV-uri în România, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026 să fie înființate și operaționale 565.
Această prevederi fac parte din programul de acțiune pentru mediu al Uniunii Europene, care are ca scop următoarele: „Reducerea cantităților de deșeuri generate, maximizarea reutilizării și reciclării, limitarea incinerării la materialele care nu sunt reciclabile, limitarea progresivă a depozitării la deșeurile care nu pot fi reciclate sau valorificate, asigurarea implementării depline a obiectivelor privind deșeurile, în toate statele membre”.
4 CAV-uri la Arad
Municipiul Arad a primit finanțare, prin intermediul PNRR, pentru amenajarea a patru astfel de centre, evaluate în total la circa 21,2 milioane de lei (circa 4,3 milioane euro). La momentul depunerii cererii de finanțare, în octombrie 2022, din totalul sumei estimate pentru cele patru centre, Primăria nota în referatul de aprobare că circa 17.8 milioane lei ar fi acoperite prin PNRR, fiind cheltuieli eligibile, la care s-ar adăuga TVA-ul de circa 3.3 milioane lei pe care l-ar achita municipalitatea din bugetul local.
În ședința de Consiliu Local de luni, 6 aprilie, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru aceste centre, documente realizate de SC. Lucrul Bine Făcut SRL, o firmă din Fântânele, înființată în 2018. Șeful de proiect este arhitectul Mihai Moldovan.
Aflăm din documentație că în municipiul Arad se generează o cantitate relativ mică de deșeuri periculoase, un total de 346 tone/an (2 kg/locuitor/an), iar în ceea ce privește volumul deșeurilor din construcții nu este specificat în mod particular municipiul Arad, însă se face referire la un studiu „LIFE” care arată că în România, în general, în mediul urban deșeurile din construcții se ridică la 250 kg/locuitor/an.
La CAV-uri se vor putea arunca deșeurile care nu se pot arunca la pubelele de la asociațiile de proprietari
Cetățenii vor putea arunca la cele patru centre CAV menționate mai sus anumite tipuri de deșeuri care sunt interzise la pubelele de la asociațiile de locatari. Dintre acestea, amintim deșeuri voluminoase, deșeuri textile, lemn, mobilier, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri de cadavre animale, deșeuri de gradină, deșeuri din construcții și demolări, anumite deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale etc. Cel mai probabil, centrele vor fi date în folosință anul viitor.
250 insule ecologice în municipiul Arad, operate pe bază de cartelă
Pe lângă aceste CAV-uri, amintim că tot prin PNRR Primăria Municipiului Arad a câștigat și un proiect de 2,4 milioane euro, care prevede amplasarea în curțile de blocuri a unor ansambluri de pubele pentru colectarea selectivă a gunoiului, numite „insule ecologice”. Prin intermediul acelui proiect, în municipiu vor fi amplasate 200 astfel de insule care conțin între 4 și 7 pubele, încuiate, care se pot deschide doar pe bază de cartelă și a cărei utilizare va fi monitorizată printr-un sistem de supraveghere video, în dispeceratul Poliției Locale. La cele 200 de insule pentru care s-a primit finanțare europeană se mai adaugă încă 50 pe care Primăria Arad le-a cumpărat deja la începutul acestui an, din bugetul local.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)