Se știe, Germania de după cel de al Doilea Război Mondial a încetat să mai joace vreun rol militar în Europa și în lume.

Chiar dacă a devenit între timp cea de a cincea putere economică, armata germană este mult sub potențialul acestei economii, după numărul militarilor fiind abia pe locul nouă în lume, în urma unor state precum India, Turcia sau Japonia. La anumite arme rămânerea în urmă este și mai spectaculoasă: la aviație sunt la nivelul Arabiei Saudite sau Braziliei, iar după numărul de blindate, cu doar cinci sute de tancuri, sunt pe locul 32, între Cambodgia și Bangladesh.

Militarii nemți au tras primele focuri de război după 54 de ani de la terminarea războiului pierdut în 1945, atunci când, în 1999, în Kosovo, au deschis focul asupra unei mașini cu doi sârbi care nu s-au oprit nici la focurile de avertizare ale militarilor germani.

Cam pe atunci a început și schimbarea de strategie militară a Germaniei, unităti mici participând la misiuni în cadrul ONU sau NATO, numărul celor aflați acum în aceste misiuni nedepășind 2500.

Cu toate acestea, evoluțiile politice din ultimii ani – Brexitul, venirea lui Trump – sunt cele care îi pun pe gânduri pe germani, Merkel fiind din ce în ce mai clară și hotărâtă în această problemă.

Din acest punct de vedere, cuvântarea ei de duminică, după întâlnirea G7, la o întrunire de partid de la München, poate fi considerată istorică, ea vorbind aici despre noile priorități germane având în vedere Brexitul și lipsa de încredere în SUA condusă de Donald Trump.

Este cât se poate de clar că Merkel se gândeste înainte de toate la Franța, un aliat puternic și de încredere, mai ales acum prin venirea la putere a lui Macron, însă asta presupune și aducerea armatei germane la nivelul celei al partenerului său devenit de pe acum natural.

Mai precis, cadrul refacerii puterii militare germane, în mod cât se poate de firesc, ar fi crearea unei armate a UE, mergând până la integrarea unor unități din alte țări sub comandă germană, desigur cu aprobarea și supervizarea țărilor respective.

Deja se vorbește de Brigada 81 de intervenție rapidă românească cu sediul la Bistrița care ar trece sub comandă germană, alături de unităti motorizate din Cehia. Ar fi primele unităti est-europene ca nucleu al viitoarei armate UE după ce există deja de ceva vreme unităti mixte franco-germane și germano-olandeze, respectiv germano-poloneze.

Ideea armatei comune UE nu este nouă, însă, după ani de tatonare și amânare, se pare că noile evoluții de pe glob vor accelera acest proces, iar faptul ca armata română intră în discutie de la început ar trebui să-i pună pe gânduri pe politicienii noștri, mult prea preocupați de certurile interne de doi lei și de îmbogățire cât mai rapidă.