16 membri are Autoritatea teritorială de ordine publică (ATOP) în judeţul Arad, instituţie aflată sub tutela financiară a Consiliului Judeţean. Cei 16 membri primesc, în mână, lună de lună, o indemnizaţie de 2.543 de lei. La o şedinţă pe lună sunt nevoiţi cei 16 membri să participe, însă deciziile lor nu au putere de lege, iar întâlnirile au mai degrabă rol consultativ.

De ce ne-am uitat prima dată la ATOP Arad şi nu la alte consilii de administraţie şi autorităţi a căror rol e de pus sub semnul întrebării, în timp ce cu toţii privim cu jind la remuneraţiile celor care fac parte din aceste structuri?

Nu pentru că am avea ceva personal cu cei care formează ATOP Arad, nu pentru că îi vom ocoli pe ceilalţi, ci pentru că Ilie Bolojan a aruncat o privire scurtă spre această autoritate şi a precizat: „Există o autoritate județeană care, dacă mâine se desființează, nu se va întâmpla absolut nimic”.

Luni, liderul PNL a declarat că nu se va produce niciun efect negativ dacă s-ar desfiinţa Autoritatea teritorială de ordine publică (ATOP), statul şi instituţiile lui urmând să funcţioneze la fel, dar cu economii la buget.

Bolojan, ATOP, banii statului şi salariile preşedinţilor

„Dacă mâine se desființează ATOP, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean, deci, împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a spus, potrivit Republica, care citează din G4Media, Ilie Bolojan.

Fostul preşedinte CJ Bihor şi actualul preşedinte PNL a ţinut să precizeze, la momentul în care a prezentat abordarea PNL referitoare la reducerea deficitului de stat în discuţiile de la Cotroceni cu liderii celorlalte partide, că face această afirmaţie în cunoştinţă de cauză: „asta vă spun din propria experiență”.

Autoritatea teritorială de ordine publică (ATOP) a fost creată pentru a contribui la asigurarea unui climat de siguranță publică, reprezentând interesele comunității locale. Şi a fost gândită să funcţioneze în ședințe ordinare sau extraordinare, trimestrial sau după necesitate, cu participarea reprezentanților autorităților locale și ai serviciilor publice descentralizate.

ATOP are atribuții exclusiv consultative, precum contribuirea la elaborarea planului de activități al poliției, sesizarea deficiențelor, organizarea de consultări publice și prezentarea unor rapoarte periodice.

La finalul materialului veţi găsi prevederile legale legate de atribuțiile ATOP.

Cine sunt cei 16 membri ATOP Arad?

Cine sunt cei 16 membri care reprezintă ATOP la nivelul judeţului Arad? Reprezentanţii, de regulă, de la vârful instituţiilor de stat, cu atribuţii și aici. Iată-i:

Ionel-Dorel Sinaci

Bogdan-Marius Blaga

Doru Bozga

Ionel Bulbuc

Florin Galiş

Gheorghe Sabău

Dan Constantin Stoicănescu

Adrian Simon

Adrian Toma

Renich Robert-Valentin

Claudiu Burlan

Peter Farago

Marius Lemeni

Ilie Cheşa

Claudia Dincă

Ovidiu Ionel Budea

Pe scurt, cunoscuți politicieni locali, directori sau directori adjuncți de instituții, foşti şi actuali şefi în poliţie, fost subprefect şi, după cum prevede Legea 218/2002, trei reprezentanți ai comunității.

„Subprefectul, şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, respectiv şeful inspectoratului de poliţie judeţean şi şeful Corpului Gardienilor Publici al Municipiului Bucureşti, respectiv al judeţului, sunt membri de drept ai autorităţii teritoriale de ordine publică“, spune legea.

Lista ne-a fost oferită cu promptitudine de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Arad, care au în grijă această structură şi care ne-au precizat că, potrivit hotărârii 411/18.12.2020, pentru activitatea din plen și din comisii, membrii primesc o indemnizație de 10% din indemnizația președintelui. Suma netă este 2.543 lei/lună/membru.

Legea prevede posibilitatea acordării unei indemnizații lunare de până la 20 la sută din indemnizația președintelui CJ.

Ce muncesc membrii ATOP?

La cererea noastră legată de indicarea numărului şedinţelor la care au luat parte membrii ATOP în 2025, reprezentanţii CJA au mai precizat că lunar se organizează o  ședință şi că, în cadrul acestor ședințe, sunt analizate aspecte legate de activitatea instituțiilor ale căror reprezentanți fac parte din ATOP: Poliție, ISU, Poliția Locală, Jandarmerie, Prefectură, Consiliul Județean, Poliția de Frontieră.

Andrei Ando, director executiv CJA, ne-au indicat, la cererea noastră, faptul că „în ce privește prezența, având în vedere că ședințele se desfășoară în mare parte în format hibrid, fizic și online, de regulă toți membrii sunt prezenți”.

Pe scurt, o ședință lunară, în format fizic sau online, despre cum funcționează instituțiile pe care cei în cauză le conduc,  este  remunerată din bugetul CJA cu  2.543 de lei, net.

Legea spune, în articolul 10, că „În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 218/2002, autoritatea teritorială de ordine publică îşi desfăşoară activitatea în plen şi în comisii de lucru”, iar la articolul 11 că „Plenul se întruneşte trimestrial în şedinţa ordinară şi ori de câte ori este nevoie în şedinţa extraordinară, la convocarea scrisă a preşedintelui sau la solicitarea a cel puţin 4 membri, adresată preşedintelui”.

Obligația legală, ca atare, este ca membrii ATOP să se întâlnească în ședință o dată la trei luni.

Tot legea vorbește și de comisiile ATOP: comisia de coordonare, situaţii de urgență şi pentru petiţii; comisia de planificare, stabilire şi evaluare a indicatorilor de performanță minimali; comisia pentru probleme sociale, standarde profesionale, consultanţă şi drepturile omului, care se întrunesc lunar pentru informări periodice, planuri de măsuri, programe, strategii de acţiune.

Ce ar trebui să facă toate aceste comisii puteți citi AICI.

Andrei Ando a mai precizat că bugetul alocat ATOP vizează doar fondul de salarii, gândit pentru şedinţa lunară,  nefiind alocate fonduri pentru evenimente, protocol, achiziţii.

Schimbări doar pe lege, dar și o inițiativă legislativă

În pofida nemulţumirii vădite exprimate de liderul PNL, Ilie Bolojan, cu privire la scopul funcţionării acestei autorităţi, CJA nu va lua măsuri şi nu va face schimbări pe temă, în condițiile în care funcționarea ATOP este reglementată, cap-coadă, prin Legea 218/2002, inclusiv în ce privește componența. S-a indicat însă faptul că „dacă Parlamentul va decide modificarea acestei legi, o aplicăm așa cum va fi modificată”.

Până atunci, forma de desfășurare a activității ATOP, frecvența şedinţelor și banii rămân la fel. Când vine vorba de bani, legea spune că „Pentru activitatea desfășurată în plen şi în comisii, membrii autorităţii teritoriale de ordine publică au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă stabilită de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliile judeţene”.

Aceste indemnizații variază de la 20 la sută din salariul președintelui CJA, în anumite județe (limita maximă), la 7,5% în altele, așa cum e cazul CJ Cluj.

O singură precizare a mai fost făcută pe subiect: faptul că, în urmă cu aproximativ 2 ani, a existat un proiect de lege prin care se dorea eliminarea ATOP. La vremea respectivă, Consiliul Județean Arad a fost solicitat să ofere date cu privire la activitatea ATOP, dar nimeni nu-și mai amintește ca, la nivel legislativ, să se fi schimbat ceva.

Acum, în Parlament, este depusă o nouă inițiativă legislativă prin care să se elimine indemnizaţiile pentru membrii Autorităţii teritoriale pentru ordine publică (ATOP), considerând că această structură „reuneşte numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul de ordine publică care sunt remuneraţi de două ori pentru aceeaşi muncă.”

Inițiatorii au mai precizat că:

„ATOP are un rol pur consultativ, iar sarcina membrilor este deja realizată de alte instituţii, precum: Consiliul Judeţean, Poliţia de Frontieră, Poliţia Locală, Jandarmeria Română şi ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă”.

Ce atribuții are ATOP

Potrivit articolului 18 din Legea 2018/2002, Autoritatea teritorială de ordine publică are următoarele atribuţii:

a) contribuie la elaborarea planului de activităţi şi la fixarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă minimali, având ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică; b) sesizează şi propune măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de poliţie; c) face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi; d) organizează consultări cu membrii comunităţilor locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a ordinii publice; e) prezintă trimestrial informări în şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliului judeţean, după caz, asupra nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civice a comunităţii; f) elaborează anual un raport asupra eficienţei activităţii unităţilor de poliţie, care se dă publicităţii.

Citește și:

TOP SA majorează tarifele pentru comercianți în piețele din municipiu