Deși România a investit miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare și în achiziția de trenuri noi, o regulă introdusă în urmă cu peste 50 de ani impune trenurilor moderne viteza de sub 40 km/h în anumite zone, chiar și pe linii unde s-ar putea merge cu până la 160 km/h. Situația a fost semnalată de Asociația Pro Infrastructură, care a publicat imagini surprinse în apropierea stației Radna, din județul Arad.

Potrivit asociației, pe tronsonul recent modernizat, o locomotivă veche circulă fără probleme cu viteze ridicate, în timp ce o ramă nouă Alstom Coradia este obligată să încetinească la doar 20-30 km/h. Cauza este o regulă introdusă în 1975, care prevede utilizarea unor inductori montați lângă șină și obligă mecanicii să folosească Butonul de Depășire Ordonată (BDO).

Problema apare deoarece trenurile moderne sunt echipate cu sistemul german de siguranță PZB-90, introdus după accidente feroviare din anii ’90. Acesta limitează automat viteza la maximum 40 km/h atunci când este folosit BDO, pentru a preveni trecerile periculoase pe semnal roșu. Astfel, deși infrastructura permite viteze mari, trenurile noi sunt forțate să încetinească drastic, altfel sistemul activează frânarea de urgență.

În schimb, locomotivele mai vechi, dotate cu sistemul INDUSI-60, nu sunt afectate de această limitare și pot circula normal. Reprezentanții Pro Infrastructură susțin că este vorba despre „o improvizație ceferistă” rămasă în vigoare exclusiv în România și incompatibilă cu tehnologia modernă.

Asociația avertizează că problema nu afectează doar trenurile Alstom Coradia, ci întregul material rulant nou aflat în achiziție sau modernizare, inclusiv locomotive și rame finanțate prin PNRR. În consecință, călătorii vor avea parte de timpi mai mari de parcurs, consum suplimentar de energie și întârzieri greu de explicat.

Soluția propusă este implementarea completă a sistemului european ETCS, care poate gestiona automat limitările de viteză fără încetiniri inutile. Deși ETCS este deja instalat pe unele coridoare feroviare modernizate, implementarea sa la nivel național avansează lent, iar efectele acestei reguli vechi ar putea continua încă 5-10 ani, potrivit asociației.

Citește și:

Hărțile reușitelor și ale eșecurilor pe fonduri europene: Socodorul ia laurii, Ineul adună proiecte. Vezi unde se situează municipiul Arad