Trecem la ora de iarnă 2023. În noaptea de 28 spre 29 octombrie, România dă ceasurile înapoi cu o oră. Chiar dacă duminică vom dormi mai mult, abia de luni se vor simți efectele. În schimb, conform doctorului Tudor Ciuhodaru, citat de adevărul.ro, crește riscul de infarct sau de suicid.

România trece la ora de iarnă 2023 în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4.00 devine ora 3.00. Astfel, ultima zi de duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an, având 25 de ore. Schimbarea are un impact semnificativ asupra oamenilor, iar mulți suferă în primele zile după schimbarea orei de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie sau oboseală în timpul zilei.

Medicul Tudor Ciuhodaru explică într-o postare pe pagina sa de socializare ce pericole ne pândesc:

„1. Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

2. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilități psiho-emoționale.

E bine de știut:

1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

3. Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;

b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară”, a scris dr. Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de facebook.

Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei, medicul recomandă cinci lucruri esențiale:

– planificarea corespunzătoare a activitățiiâ

– evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase

– substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale

– dar și petrecerea unui timp îndelungat în aer liber

– mișcare și o alimentație bogată în fructe şi legume proaspete.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.

Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Renunțarea la schimbarea orei, votată în Parlamentul European

Renunțarea la schimbarea orei a fost votată în 2019 în Parlamentul European. „Din păcate, au trecut 4 ani și nici Comisia și nici Consiliul nu au făcut nimic. Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns – cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice- doresc ca acest demers să se concretizeze”, a încheiat medicul Tudor Ciuhodaru.