Povestea este de dimineață, dar practic a început mai demult, undeva în zona Catedralei Vechi. Subiectul este Cătălin, nu cel din Luceafărul eminescian… dar pe aproape: al nostru, citadinul, autohtonul,singularul  Țițirigă, Țiți, vicele de la Primărie, care atunci când primarul este plecat din oraș ne „conduce” pe toți. Și, Doamne, bine că n-o face din mașină… Asta pentru că talentul vicelui la volan nu este punctul său forte. Dar, să ne explicăm…

Eram obișnuiți să vedem în permanență în fața Primăriei o pereche de Tiguan-uri negre, ale primarului și viceprimarului. Însă „TTT”-ul lui Țițirigă (e vorba de numărul autoturismului, nu de „tătătăul” din discursul acestuia!) s-a făcut nevăzut de o perioadă de timp. Curioși din fire, ne-am documentat și… am aflat din întâmplare, în această dimineață, direct de la sursă… Pe holul umbros de la Casa de Cultură a Sindicatelor, am văzut că se apropie de noi, ieșind din mulțime, o siluetă neagră, ca Tiguanul, cu pardesiu și ghete din piele întoarsă. Macho și negru de supărare! Cum încă cafeaua nu-și făcuse efectul… ne-am dat seama mai târziu cine e. Când l-am „deslușit” pe viceprimar, am crezut în prima clipă că ne caută pe noi… Nicidecum. Nici n-avea motiv… că Special Arad nu l-a băgat în seamă deloc până azi…

L-am salutat cuvincioși, întrebându-l ce face prin zonă. Surpriză! „Dau examen”- ne-a spus el, răspunsul provocându-ne instantaneu hohote de râs. Era clar că se referea la școala de șoferi, iar în urmă cu câteva clipe tocmai aflasem că vicele are permisul suspendat!  E o normalitate oriunde în lume să ți se ia carnetul, dar o mare anormalitat oriunde în lume ca un viceprimar să ”servească” el însuși informația, presei. „Dar ce ai făcut?”, am continuat, la care acesta a pus totul pe seama… „viteză… Am avut 107 în localitate…”.

Nu știa precis nici care e sala unde urma a fi examinat. I-am arătat ușa și ne gândeam, vorba lui Eminescu, ei Cătălin, acu-i acu’ / ca să-ți încerci norocul. Nu știm rezultatul. Poate ne va suna să ne spună ce a făcut. Dar credem că și examinatorii au dat dovadă de oarecare clemență. Doar e Săptămâna Patimilor în care totul ni se iartă…

PS: Începutul poveștii e datat cu câteva săptămâni în urmă. Tot din cauza vitezei… De reacție! Atunci, parcat în fața Catedralei Vechi, Cătălin a deschis fără a se asigura portiera mașinii, iar un bătrânel simpatic, aflat pe bicicletă, a încercat rezistența acesteia cu propria arcadă. De aceea ne exprimam opinia în legătură cu condusul lui Țiți…