„Suficient de sigur, a bătut la uşa vecinului”. A murit, la doar 50 de ani, poetul arădean T.S. Khasis
Poet. Liber profesionist. Cu pseudonimul T.S. Khasis. Locuitor al unui sat din Arad. Altfel. Aparte. Lumea e mai săracă de astăzi cu un scriitor: poetul arădean Sergiu-Tudor Cașiș (T.S. Khasis).
„Cu Khasis sunt într-un film care se va termina atunci când unul dintre actori va muri”, scria cândva, demult, despre poetul arădean, Vasile Leac. Unul dintre actori a murit. Poetul care își exorciza obsesiile, după cum l-a descris și Iulia Iarca, în 2012, în revista „România literară”, nu mai e, de azi, printre noi.
A bătut suficient de sigur și tare la ușa vecinului.
T.S. Khasis, debutul, premiile
Născut la 22 ianuarie 1975, la Lipova, județul Arad, Sergiu-Tudor Cașiș, cunoscut în lumea literară drept T.S. Khasis, a trăit în Chesinț, un sat șvăbesc, din comuna Zăbrani, județul Arad. A studiat la Liceul Industrial „Atanasie M. Marienescu” din Lipova, pe care l-a absolvit în 1992. În ultimii ani de viață, a locuit la Constanța.
Debutul literar a avut loc în revista de cultură arădeană „Arca”, în 2002, cu un grupaj de trei poeme. În 2003 a debutat editorial cu placheta „Farmacia cuvintelor”, la Editura Viața Arădeană, un volum pe care „autorul însuși și-l reneagă într-un exces de exigență proprie”, după cum scria Vasile Dan.
A colaborat de-a lungul timpului cu „Arca”, „ca și cum”, „tiuk!”, „Tribuna” și la revista on-line „EgoPhobia”. A făcut parte din celebra grupare literară arădeană „Celebrul animal”, care i-a reunit pe scriitorii Cătălin Lazurca, Vasile Leac, Andrei Mocuța și alții.
În 2005 i-a apărut volumul „Arta scalpării” (Editura Vinea), nominalizat la Marele Premiu Prometheus – Opera Prima.

Și-a trecut în palmares premii precum „Euridice”, 2006, și Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Arad, pentru debut. A primit o bursă de creație, pe un an, din partea revistei „Observator cultural” în noiembrie 2008. A mai publicat carnetul gratuit petea la prînz, tot în 2008.
În 2009, Editura Ninpress i-a scos ediția sonoră, la reportofon, a volumului „Arta scalpării”.
A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Arad, din 2010.
În 2011 i-a apărut la Casa de Pariuri Literare volumul „pe datorie”, care reia textele din „Arta scalpării” alături de câteva poeme inedite, iar în 2015, la Casa de Editură Max Blecher, volumul „aparenta naturalețe a vieții”, în care se regăsește poezia de mai jos.
și poeziile sale
trăiește. mori. repetă. află de la tom cruise cum se moare
zi de zi. fiecare detaliu contează. întins
pe canapea pong respiră și inspiră
cu liniștea unui star.
în cameră totul e atât de simplu încât
pong nu a simțit niciodată nevoia de a adăuga/ muta ceva –
uneori e mulțumit, uneori când prin fereastră
se zărește casiopeea – pong se închipuie pe o navă spațială –
văzută de acolo planeta își urmează orbita
de parcă nu s-ar întâmpla nimic, poate nici nu se întâmplă.
cu o foarfecă-n mână,
pong și-a pus în cap să-și reevalueze insectarele, apoi o șapcă gri
și suficient de sigur a bătut la ușa vecinului.
Personalitatea şi boala
În ultimele luni, apropiați ai scriitorului au vorbit despre probleme grave de sănătate, iar o postare a poetului Dan Ciupureanu sugera, în urmă cu o lună, starea critică a lui T.S. Khasis: „Sunt foarte trist în privința stării de sănătate a lui T.S. Khasis. V-aș ruga măcar o clipă de gând bun – ajută. E foarte grav”.
Personalitatea sa, adesea dificilă și marcată de frământări, nu a umbrit însă talentul său poetic, care l-a impus ca pe una dintre vocile originale și respectate ale literaturii române contemporane.
Despre poet, vorbele altor poeți
„T.S. Khasis – unul dintre poeții din generația noastră care-mi plac cel mai mult”, scria într-o postare Facebook scriitorul Radu Vancu în 2021.
„Unul dintre cele mai bune volume de anul ăsta și din ultimii ani”, nota scriitorul Mihai Iovănel pe Facebook în 2023, referindu-se la „plăcerea spectacolului” (Tracus Arte, 2023) de T.S. Khasis, „și probabil cel mai bun volum al lui Khasis de până acum”.
Moartea sa lasă un gol în literatura arădeană şi naţională, fiind regretat de colegi, prieteni şi cititori.
„Cu Khasis sunt într-un film care se va termina atunci când unul dintre actori va muri. Îl iubesc pentru că nu s-a autopromovat niciodată; e cât se poate de dezinteresat; cu el am fumat ultima țigară înainte de a ne lăsa de fumat; urlăm împreună la filme de groază; la amândoi ne este frică să trecem peste calea ferată neînsoțiți; el niciodată nu găsește ieșirea într-un super-market; e ferm convins că Dumnezeul câinilor a creat lumea și universul; filmul e la jumătate; noi suntem singurii spectatori din sală; suntem foarte fericiți și distrați”, scria despre poetul arădean Vasile Leac, în prezentarea de pe coperta IV a volumului de poezie „Pe datorie”.
Un altfel de poet a fost T.S. Khasis: un poet căruia „i s-a construit o faimă de autor dacă nu unic în orice caz incomparabil, neînseriabil adică în grupuri, valuri, promoții, generații, așa cum se vând, la pachet, nu o dată alți autori. Dar de această stare de lucruri, mă grăbesc să adaug, ultimul care s-ar face responsabil, este T.S. Khasis însuși”, spunea despre el, tot de mult, și scriitorul arădean Vasile Dan.
„Odihnă dulce, prietene iubitor de muzică interesantă, pisici, viață veselă. Aici o carte care a modificat, acum mulți ani, perspectiva unei adolescente asupra poeziei”, a scris sâmbătă, după aflarea veștii morții poetului, sciitoarea Cosmina Moroșan.
Poate cel mai frumos mesaj de rămas bun pe care îl puteţi transmite e să-i citiţi poezia: „Arta scalpării” – pe aplicația de e-book a Bibliotecii Județene A.D. Xenopol Arad.
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.


















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)