Aradul ar urma să intre într-o nouă etapă în ceea ce privește dezvoltarea culturală. După ce vechea strategie și-a încheiat valabilitatea anul trecut, municipalitatea își propune adoptarea unei noi direcții pentru următorii ani.

Noua documentație vine și din necesitatea alinierii municipiului nostru la strategia culturală națională și la politicile culturale europene, find practic o „ustensilă” solicitată la nivel european. Într-un context în care scena culturală arădeană este percepută ca având un potențial considerabil, dar insuficient valorificat, noua strategie își propune să ofere, cel puțin la nivel teoretic, un „plan de bătaie” realist pentru perioada 2026–2030.

În vederea realizării Strategiei Culturale a Municipiului pentru următorii 4 ani, s-a desemnat tot echipa Corinei Șuteu, fostă ministră a Culturii, cea care organizează și festivalul de film documentar fARAD și care a redactat și strategia culturală anterioară a orașului, pe perioada 2015-2025.

Pentru ampla documentație (pe care o puteți consulta la finalul articolului), Primăria Arad a achitat 199.500 RON (cca. 39.500 euro), prin intermediul Centrului Municipal de Cultură Arad. Noua strategie a stat la baza unei analize a doleanțelor arădenilor, fiind emise o serie de întrebări completate în total de 227 persoane din medii diferite și vârste diferite.

Dacă din strategia pe 2015-2025 reieșea că arădenii sunt mai ales pasionați de film, se pare că pandemia a scos din noi dorința de a petrece cânt mai mult timp în aer liber și alături de mai mulți oameni.

Întrebările adresate în formular au fost următoarele:

1. Care sunt primele 3 cuvinte care vă vin în minte când vă gândiți la scena culturală din Arad?

2. Ce s-a schimbat în sectorul cultural arădean în ultimii 10 ani? Cum a afectat pandemia cultura la nivel local (oferta culturală și consumul cultural)?

3. Există spații / inițiative culturale notabile care s-au născut în ultimii 10 ani? Există spații / inițiative culturale care au dispărut și ar merita re-activate, re-lansate sau recuperate?

4. Care este un aspect valoros și un aspect care poate fi îmbunătățit la viața culturală a Aradului?

5. Considerați că există preocupare pentru un acces generalizat și incluziv la cultură în Arad?

6. Ce fel de public participă la evenimentele dumneavoastră (categorii, demografie)? Cum implicați publicul în tipurile de evenimente propuse?

7. Care sunt strategiile de promovare și de interacțiune cu publicul ale instituției/organizației dumneavoastră (social media, feedback etc.)?

8. Ce credeți că i-ar face pe arădeni să participe mai mult la viața culturală a orașului (tipuri de stimulente, oferte)?

9. Cum vă finanțați? Există o strategie de extindere a surselor de venit și cât de eficientă este aceasta?

10. Care credeți că vor fi 3–5 mari teme ale societății românești în următorii 5 ani și cum ar putea domeniul cultural să răspundă la acestea?

11. Ce tip de decizii ați lua pentru sectorul cultural din Arad dacă ați fi în postura autorității locale?

12. Care este specificitatea culturală a Aradului și cum ar trebui promovată la nivel regional și internațional?

„Profilul socio-demografic al celor 227 de participanți arată o diversitate semnificativă. (…) Respondenții provin din toate cartierele Aradului, cu ponderi mai mari în zone precum Micălaca, Centru, Vlaicu și Aradul Nou, dar și din localități apropiate. Aproape jumătate (105) au exprimat dorința de a rămâne conectați cu procesul strategic și au furnizat adresa de e-mail, semnalând un interes ridicat pentru implicarea pe termen lung”, se arată în document.

„Canalele de informare joacă un rol decisiv în conturarea participării la evenimentele culturale din Arad. Datele arată că Facebook și Instagram sunt de departe principalele surse (195 de respondenți), confirmând dependența publicului de mediul digital și de promovarea rapidă prin rețele sociale. La fel de importantă rămâne însă și rețeaua interpersonală: prieteni și familie sunt menționați de 148 de ori, ceea ce sugerează că recomandările directe și efectul de comunitate contează aproape la fel de mult ca mediile online. Canalele tradiționale, precum afișele stradale și pliantele (82) sau presa locală și televiziunea (50), au o relevanță mai scăzută, dar nu lipsesc, ceea ce înseamnă că publicul arădean încă răspunde la formele clasice de promovare, mai ales în cazul unor evenimente cu amploare locală mare”.

Potrivit raportului, femeile și persoanele cu studii superioare pun accent pe calitatea experienței și comunicare, în timp ce bărbații și cei cu liceu sau studii mai reduse accentuează mai mult accesibilitatea (financiară și geografică). În privința spațiilor percepute ca având deja viață culturală, se remarcă Teatrul Clasic „Ioan Slavici” (148) și Filarmonica Arad (110), urmate de Mureșul și zonele din jur, cu spectacole outdoor (91) și de Cinema Arta (86).

Însă atunci când au fost întrebați unde ar dori să aibă loc mai multe evenimente, respondenții au indicat spațiile verzi și parcurile (160), piețele publice centrale (110) și, într-o proporție semnificativă, au subliniat că „nu contează unde, ci ce se face” (79), ceea ce arată că relevanța conținutului primează asupra locației. Interes există și pentru foste spații industriale (73), ceea ce sugerează un potențial de regenerare culturală a unor zone urbane mai puțin utilizate.

„Există o cerere explicită pentru descentralizarea culturii. La întrebarea unde și-ar dori mai multe evenimente, respondenții indică predominant cartierele, spațiile publice de proximitate și parcurile locale. Această preferință nu reflectă doar un disconfort în a accesa centrul orașului, ci o dorință de reapropiere a culturii de comunități, într-o formă mai distribuită, participativă și vizibilă. Propunerile pentru evenimente cu un buget limitat întăresc această tendință: evenimente în aer liber, ateliere, întâlniri comunitare și forme accesibile de cultură pentru publicul larg. Aici intervine o altă dilemă de interpretare, anume percepția că gratuitatea este egală cu devalorizarea actului cultural vs. gratuitate ca acces democratic, în ideea că biletele ar exclude segmente de public”, se arată în raport.

Concluziile în urma analizei răspunsurilor primite din partea arădenilor care au completat formularele:

Raportul realizat de echipa de specialiști indică o concluzie pe care confirmă impresiile exprimate adesea: viața culturală din Arad are un potențial foarte mare. Există oameni talentați, spații interesante și idei bune. Totuși, multe dintre aceste resurse nu sunt folosite la capacitate maximă.

O problemă importantă identificată este lipsa unei bune colaborări între instituții și organizații. Fiecare face lucrurile pe cont propriu, fără o coordonare clară. De asemenea, banii pentru cultură sunt puțini și adesea insuficienți pentru a susține proiecte pe termen lung.

Un alt aspect esențial este lipsa educației culturale și a persoanelor care să facă legătura între artiști și public. Mulți oameni nu ajung la evenimente nu pentru că nu ar fi interesați, ci pentru că nu sunt informați sau nu se simt apropiați de ceea ce li se oferă.

Migrația tinerilor afectează și ea cultura locală. Mulți pleacă din oraș sau din țară, iar acest lucru reduce energia creativă și posibilitatea de dezvoltare a unei comunități culturale puternice.

Sectorul cultural are nevoie de mai mult profesionalism în organizare, în management și în folosirea banilor. Este nevoie de o direcție clară și de o strategie pe termen lung.

Există și câteva tensiuni importante evidențiate: Cultură să fie pentru toți sau mai bine să vorbim de o cultură de nișă? Evenimente gratuite sunt de preferat sau evenimentele care să poată susține financiar proiectele? Tradiția primează sau inovația? Să se pună accent pe identitatea locală sau mai degrabă trebuie deschidere către influențe internaționale?

În concluzie, „Strategia culturală a Municipiului Arad pentru anii 2026–2030” are ca obiectiv transformarea orașului într-un pol cultural care să susțină diversitatea, creativitatea și accesul continuu la cultură. Documentul promovează o varietate largă de manifestări culturale (de la artă contemporană la valorificarea tradițiilor locale) și pune accent pe programe dedicate tinerilor, școlilor și tuturor categoriilor de public, în mai multe părți ale orașului, nu doar în centru.

Publicul, încă invitat să își exprime opinia

Proiectul de hotărâre cu Strategia Culturală a Municipiului Arad pe 2026-2030 este pus la transparență decizională, ceea ce înseamnă că orice persoană interesată își poate transmite punctul de vedere și poate propune diferite schimbări. Ele pot fi transmise prin ACEST FORMULAR sau pe adresa de e-mail [email protected], până la data de 23 februarie 2026. După acea dată, proiectul va fi reanalizat și ulterior va fi supus la vot în Consiliul Local Municipal, unde consilierii vor putea la rândul lor să aducă diferite amendamente pe subiect.

Întregul raport care stă la baza Strategiei Culturale pe următorii 4 ani poate fi studiat mai jos:

Citește și:

Renumitul harpist Alexander Boldachev revine la Arad, cu un concert la Filarmonică: „Harp Unlimited”

Concerte estivale, din buzunarul orașului. Analiza cheltuielilor de peste 2 milioane lei ale Primăriei Arad pentru distracțiile pe trei luni de vară