„Sistemul cameral românesc este cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa!” – Gheorghe Seculici, despre necesitatea adoptării noii legi a Camerelor de Comerț

    Gheorghe Seculici și Aurel Ionescu

    Astăzi, Camera de Comerț a susținut o conferință de presă prin care a încercat să motiveze de ce consideră absolut necesară adoptarea proiectului ce vizează modificarea Legii 335/2007 a Camerelor de Comerț, pentru a putea fi în rând cu instituțiile omoloage din Europa și pentru a putea contribui la o dezvoltare optimă și transparentă a mediului de afaceri din țară. Proiectul a produs controverse în mass media.

    În această toamnă, în Parlament a fost propus un proiect de lege ce vizează Camerele de Comerț din România, care favorizează sporirea activităților în vederea sprijinirii mediului de afaceri, dar a cărei taxă modică pe an a provocat scandal în anumite cercuri din Parlament și mass media. Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerț Arad a ținut să aducă lămuriri în acest sens. Acesta a subliniat că Camera de Comerț a României este membră a Camerelor de Comerț europene, este în Camera de Comerț Balcanică și în Federația Mondială, astfel că în mod normal legislația din țară ar trebui să fie similară cu cea după care se ghidează și aceste camere de când au fost înființate. Seculici afirmă că în România s-a produs din păcate un fenomen, mai ales în perioada comunistă, dar și după aceea, care a afectat mult buna funcționare acestor instituții despre care afirmă că sunt nonguvernamentale și neafiliate politic.

    Care este practic rolul cel mai important al Camerei de Comerț?

    Camera de Comerț din Arad a fost înființată, la presiunea mediului de afaceri de atunci din oraș, în 1871, iar Camera Națională este și aceasta veche de 150 de ani, fiind înființată chiar de A.I. Cuza. Toate camerele au funcționat de la început după modelul european și aveau rolul de intermediar / mediator între Guvern și societățile comerciale, mai exact rolul de a apăra și susține interesele membrilor ei. Camera din Arad a fost una dintre camerele extrem de puternice, până la instaurarea comunismului având un patrimoniu și o reprezentare impresionante.

    „Mă uit că unii parlamentari nu înțeleg care este rolul unei camere de comerț. Nu întâmplător, în toate colțurile lumii, camerele de comerț sunt instituții foarte importante. Ele au fost înființate, ca și Camera din Arad, pentru a reprezenta mediul de afaceri. Dacă Guvernul, Parlamentul, dă o lege, el nu poate să discute cu toate societățile comerciale. Ele se dezbat în cadrul camerelor. Dar nu e vorba doar de aspectele legislative, ci și de problemele legate de expoziții, de armonizarea legislației cu mediul de afaceri, care se realizează prin intermediul camerei de comerț. Dezbaterea nu poate să o facă fiecare membru al unei societăți comerciale, ci ele se fac prin Camera de Comerț. Lucrurile acestea în străinătate se întâmplă prin Camera de Comerț. În momentul în care este susținută o lege, ea este prezentată în cadrul Camerelor, unde sunt chemați toți reprezentanții societăților comerciale care sunt interesate de acea lege, o dezbat și își spun punctul de vedere. Apoi toate informațiile legate de aspectul legislativ al fiecărei societăți sunt dezbătute în cadrul Camerei, acesta este rolul ei”, a explicat președintele Camerei de Comerț Arad.

    Pentru a putea să își deruleze activitățile, evindent, Camerele au nevoie de bani. La ora actuală însă, ele nu sunt finanțate de stat, ci ar trebui să fie finanțate de către mediul de afaceri, însă – după cum a spus Seculici – nu există interes în acest sens. Tocmai de aceea a fost gândită introducerea unei taxe pe an.

    Scandal pentru circa 100 lei pe an

    „Nu există un interes în momentul de față. Sistemul cameral românesc este cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa, dacă nu chiar din lume. Peste tot există un sistem de finanțare, dar nu în sensul că se alocă bani pentru întreținere, ci pentru activități specifice pe care să le faci și să îți fie plătite. Cei care au înțeles acest lucru, l-au promovat”, a explicat Gheorghe Seculici.

    „Camera de Comerț susține din plin acest proiect de lege promovat în Parlament, având în vedere activitatea pe care o desfășoară, având în vedere reglementările pe care dorim să le realizăm în cadrul activității pe care o avem cu agenții economici”, a mai subliniat Seculici.

    „Toată lumea ne combate în legătură cu catalogul firmelor, dar nu se uită că pe listefirme.ro dacă vrei să ai acces la informații trebuie să plătești un abonament între 140 și 240 lei pe lună pentru informații complete, care sunt foarte benefice vizavi de firme. Dacă vrei să vinzi ceva, vrei să te adresezi unui anumit sector, în agricultură de exemplu, nu știi câte firme activează în acel domeniu. Dacă vrei să faci o reclamă, nu știi câte firme sunt în domeniul reclamelor. Altă problemă care există, de exemplu: am un spațiu în Dumbrăvița, de anul acesta am o autorizație de funcționare care trebuie eliberată de Poliția Locală și care costă 300 lei. La taxele astea nu se uită nimeni, dar la o taxă de 100 lei pe an cred că se uită toată lumea, chiar dacă este benefică și intră foarte repede în economie și în avantajul fiecărei firmă care vrea să beneficieze de ele… Bineînțeles, este ca și școala: poți să faci facultatea, ca să înveți mai mult, sau poți să nu o faci”, a spus vicepreședintele Camerei de Comerț Arad, Aurel Ionescu.

    Modelul legii puse acum în dezbatere a fost întocmit după modelul maghiar, fiind promovat și susținut de UDRM în Parlament. „Este după modelul maghiar, pentru că au fost și ei printre primii care intrând în Uniunea Europeană au încercat să își armonizeze legislația după cea europeană, la fel și noi acum, acest model fiind cel mai apropiat de stilul nostru și de modul nostru de lucru. Se potrivește perfect pentru că avem aceleași elemente legislative și gen de activități pe care le au și ei”, a spus președintele Camerei de Comerț Arad.

    La maghiari există o taxă de 17 euro care se achită obligatoriu de toate firmele, indiferent de mărimea firmei, modelul românesc însă ar prevede taxe diferențiate în funcție de mărime: pentru firmele mici 10 euro pe an, pentru cele mijlocii 17 euro pe an, iar pentru corporații 100 euro pe an. Cu acești bani se poate susține, printre altele, întocmirea catalogului firmelor unde se găsesc pe categorii, detaliat, informații despre toate firmele (spre deosebire de Registrul Comerțului unde e doar o simplă înregistrare nominală), informații de tipul domeniul de activitate, ce produce, bilanțul firmei – care va fi obligatoriu înregistrat și despre care Seculici spune că va oferi o transparență mai mare despre activitățile firmelor, căci acum aproximativ jumătate din firme evită să depună acest bilanț din diferite motive.

    Alte noutăți introduse în proiectul de lege

    Alte noutăți ce prevede proiectul de lege este introducerea obligativității deținerii unui certificat de competență la înființarea firmelor, o măsură despre care Seculici a explicat că ar pune mai multă lumină asupra celor care își deschid societăți comerciale și ar preveni astfel escrocherii care s-au mai întâmplat până acum, de genul o persoană își deschide o firmă folosindu-se, contra a câteva sute de lei, de buletinul unei persoane a străzii, după care ia imprumuturi și întreaga datorie revine persoanei fără adăpost. Astfel, certificatul de competență ar urma să devină un soi de „pașaport de încredere” pe care îl obține cel care dorește deschiderea unei noi afaceri.

    De asemenea, pentru a veni în ajutorul agenților economici care activează în domenii în care se găsește greu personal, camerele de comerț ar urma să se implice în activități de pregătire și perfecționare profesională fie a elevilor, fie a adulților care sunt în șomaj și care au necesitatea să se reorienteze în vederea găsirii unui loc de muncă, astfel practic încercându-se o reînviere a școlii profesionale.

    Mai multe despre proiectul de lege puteți citi AICI.

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Toarșu
      Camerele de comerț nu sunt organizații asociative care să medieze între guvern și firme. Sunt doar ONG-uri cu orice alte motivații decât reprezentarea mediului de afaceri.
      Exemplu:
      – a existat în istoria postdecembrista o singura dezbatere pe problemele mediului de afaceri, o dezbatere modertă și incluzivă (nu doar 5 șmecheri care se întâlnesc la o manevră dubioasă și care invocă apoi că ar fi reprezentat mediul de afaceri)? Nu.
      Apoi, invocând interesul mediului de afaceri de a avea acces la resurse umane de calitate, că CCI Arad organizează cursuri de formare. Cursruile se organizează de furnizori de formare profesională în conformitate cu legile economiei de păiață (cererea și oferta) și nu de CCIA, care profită doar de membrii pentru a-și promova (neconcurențial, necompetitiv și implicit fără calitate) propriile interese economice.
      Privind ”certificvatul de competență”. Dl. toarș vede certificatul ca fiind un lucru bun – el nefiind altceva decât încă o piedică birocratică pentru start-upuri și implicit costuri de bani, timp și nervi.
      Ar trebui să vedeți că nu sunteți de interes public. Sunteți doar o organizație semi-politică care exploatează un pachet imens de privilegii (sunteți beneficiarii unei moșteniri de miliarde de euro- care nu trebia să vă fie acordată, voi nefiind reprezentativi ci doar niște șmecheri) în scopul realizării de avantaje pentru cei aflați la coducerea organizației.
      O abordare tipic PDL-istă , șmecheră, tupeistă, irațională, manipulativă și generatoare de avantaje competitive necuvenite – o deturnare a interesului public în favoarea unui număr mic, infim de șmecherași pensionați politic prin aceste structuri așa zis asociative, libere și democratice.

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    2 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.