Noul an școlar a început cu o serie de întrebări importante pentru orice părinte. Câți copii sunt în risc să abandoneze școala, cât de prezent este absenteismul, în ce condiții învață elevii și, mai ales, cât de bine îi pregătește școala pentru viitor? Datele din județul Arad oferă câteva răspunsuri, iar atunci când sunt puse alături de cifrele disponibile la nivel național, conturează o imagine mai amplă asupra problemelor cu care se confruntă educația din România.

În Arad, 7.217 elevi învață în clase simultane, 108 copii sunt identificați ca fiind vulnerabili și cu risc de abandon școlar, iar cazurile de absenteism ajung, atunci când situația o impune, inclusiv în atenția Poliției Locale. În același timp, rezultatele finale ale Bacalaureatului din 2026 au plasat județul nostru pe locul 36 din 41 de județe (plus București).

Cifrele locale nu pot fi privite însă fără să vedem ce se întâmplă în restul țării. La nivel național, sute de mii de copii sunt în afara sistemului de educație, aproape 100.000 de elevi învață în clase simultane, numărul cadrelor didactice a scăzut, iar rezultatele PISA arată că aproape jumătate dintre adolescenții români nu ating nivelul minim de competență la citire, matematică sau științe.

Prin urmare, datele despre Arad pot fi privite ca o parte a unei probleme mai mari. În continuare, analizăm ce spun cifrele despre situația din județ și cum se raportează aceasta la tabloul educației românești.

7.217 de elevi din Arad învață în clase simultane

Potrivit răspunsului transmis pentru Special Arad de Inspectoratul Școlar Județean Arad, în anul școlar 2026–2027, în județ învață în total 49.414 elevi, iar dintre aceștia 7.217 elevi învață în clase simultane. Este vorba despre situațiile în care mai multe niveluri de studiu sunt reunite în aceeași clasă, cu un singur cadru didactic.

Pentru școlile mici, cu resurse puține, în special din mediul rural, aceasta poate fi o soluție necesară pentru ca unitatea de învățământ să poată funcționa. Problema apare atunci când o astfel de soluție devine permanentă și profesorul trebuie să împartă timpul între mai multe niveluri de studiu și nevoi educaționale diferite.

Iar fenomenul nu este unul specific Aradului.

La nivel național, analiza realizată de Fundația Salvați Copiii arată că numărul elevilor din învățământul primar și gimnazial care învață în clase simultane a ajuns la 99.354, față de 88.601 cu un an înainte. Creșterea este de 12,14% într-un singur an.

Cifrele arată astfel o problemă care depășește situația unor școli izolate și care trebuie pusă în legătură cu numărul de profesori disponibili și cu evoluția populației școlare.

108 copii din Arad sunt considerați vulnerabili și cu risc de abandon

Inspectoratul Școlar Județean Arad ne-a transmis că, în prezent, sunt identificați 108 copii vulnerabili, cu risc de abandon școlar.

Este importantă diferența dintre risc de abandon și abandon efectiv. Cei 108 copii nu sunt, potrivit datelor disponibile, copii care au părăsit deja școala, ci elevi aflați într-o situație care poate duce la abandon dacă problemele lor nu sunt identificate și tratate la timp.

În același timp, ISJ Arad precizează că nu are date despre copiii aflați în afara sistemului de învățământ. Este o limitare care trebuie avută în vedere atunci când încercăm să evaluăm dimensiunea reală a fenomenului.

La nivel național, Salvați Copiii estimează că 425.491 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație. Organizația atrage însă atenția că nu știm exact câți dintre aceștia nu au fost niciodată înscriși la școală, câți au abandonat ulterior și câți locuiesc în alte țări.

Cu alte cuvinte, există o problemă și în ceea ce privește capacitatea de a identifica exact copiii care lipsesc din sistem.

58 de copii, semnalați pentru absenteism la Arad

O altă piesă importantă pentru a avea o imagine întreagă a fenomenului este absenteismul.

Potrivit răspunsului transmis ziarului nostru de către Poliția Locală Arad, înainte de încheierea anului școlar 2025–2026, au fost primite doar două solicitări din partea unor unități de învățământ pentru verificarea unor cazuri de absenteism.

În total, au fost semnalați 58 de copii. Dintre aceștia, au fost efectuate verificări la domiciliu pentru 20 de copii.

Zece au fost identificați la domiciliu, iar familiile au fost notificate cu privire la situația școlară. În cazul celorlalți zece au fost constatate situații diferite: plecare din țară, schimbarea domiciliului, adrese incorecte, boală justificată medical sau imposibilitatea contactării familiei.

Poliția Locală ne-a declarat că verificările vor fi reluate după începerea anului școlar 2026–2027.

Cifra de 58 de copii nu poate fi considerată o rată a absenteismului pentru întreg județul. Cum spuneam, sunt cazurile semnalate Poliției Locale de două unități de învățământ (nu nu-a fost transmis care anume). Dar situațiile descoperite la verificări arată că absenteismul poate avea cauze mult mai complicate decât simpla lipsă de interes pentru școală. În spatele unei absențe se pot afla plecări din familie, probleme medicale, schimbarea domiciliului, situații sociale dificile sau pur și simplu imposibilitatea autorităților de a lua legătura cu familia.

Mai puțini profesori, mai multe clase simultane

În ceea ce privește situația cadrelor didactice, Inspectoratul Școlar Județean Arad nu a putut încă să ne ofere date, explicând că: „⁠numărul cadrelor didactice îl vom cunoaște exact după ce toate unitățile vor depune încadrările la inspectoratul școlar”.

Pe de altă parte, analiza Salvați Copiii arată că sistemul educațional românesc funcționează cu 4.321 de cadre didactice mai puține decât în anul anterior. 3.208 dintre plecări s-au înregistrat în mediul rural, iar în învățământul liceal numărul profesorilor a scăzut cu 3.187 într-un an în care numărul elevilor de liceu a crescut cu aproape 30.000.

Datele oferă un posibil context pentru creșterea numărului de elevi care ajung să învețe în clase simultane. Nu este vorba doar despre numărul de copii dintr-o școală, ci și despre existența profesorilor care să poată lucra cu ei în condiții cât mai apropiate de normal.

Aradul, pe locul 36 la Bacalaureat

Problemele sistemului nu se văd doar în statistici privind abandonul sau absenteismul. Ele pot fi urmărite și prin rezultatele examenelor.

În cazul Aradului, așa cum Special Arad a arătat într-o analiză din vară, rezultatele finale ale Bacalaureatului din 2026 nu sunt încurajatoare.

După contestații și după încheierea ambelor sesiuni, rata finală de promovare a ajuns la 73,5%, față de 72,6% la rezultatele inițiale din iulie. Creșterea nu a fost însă suficientă pentru ca județul să își îmbunătățească poziția în clasamentul național. Aradul a coborât de pe locul 35 pe locul 36 din 41 de județe plus București și rămâne ultimul județ din regiunea de Vest.

Este cea mai slabă poziționare a județului din intervalul 2020–2026 în ceea ce privește notele obținute de elevi la examenul „maturității”, Bacalaureatul.

PISA: aproape unul din doi elevi nu atinge nivelul minim

Imaginea oferită de rezultatele PISA este și mai largă, producând un val de reacții intense în această perioadă, generând ample dezbateri și opinii pe temă.

47,7% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență la citire, 51,9% la matematică și 45,8% la științe.

Ceea ce atrage însă cel mai mult atenția este legătura dintre rezultatele școlare și situația economică a familiei. La citire, 70,6% dintre elevii vulnerabili au rezultate slabe, față de 20,6% dintre cei proveniți din familii avantajate.

Practic, șansele unui copil de a reuși la școală sunt încă puternic influențate de condițiile în care acesta crește.

Salvați Copiii arată că 1,2 milioane de copii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar pentru multe familii chiar participarea la activitățile școlare reprezintă o cheltuială greu de susținut.

Asta înseamnă că problema educației nu poate fi redusă la ceea ce se întâmplă în timpul orelor. Contează și ce se întâmplă înainte și după școală: dacă elevul are condiții pentru a învăța, dacă poate primi ajutor la teme și dacă familia își permite costurile asociate educației.

Ministrul Educației: nu este nevoie de reforme lansate în grabă

Rezultatele PISA au fost recunoscute drept slabe și de ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, după cum se arată într-un articol publicat pe Euronews.ro.

Mesajul său este că sistemul are nevoie de schimbări, dar că înainte de lansarea unor noi reforme ar trebui analizat ceea ce s-a făcut deja.

Este o observație importantă într-un sistem care a trecut prin numeroase modificări în ultimii ani.

Întrebarea nu mai este doar ce reformă urmează, ci și de ce măsurile deja adoptate nu au reușit să reducă suficient diferențele dintre elevi și să îmbunătățească rezultatele.

Aceeași problemă, văzută din mai multe unghiuri

Toate aceste date au un punct comun, anume că simpla înscriere a unui copil la școală nu este suficientă. El trebuie să fie prezent, să poată învăța în condiții decente, să primească ajutor atunci când rămâne în urmă și să aibă șansa de a ajunge la finalul parcursului școlar cu competențele de care are nevoie.

Iar dacă rezultatele unui elev depind atât de mult de situația economică a familiei sale, atunci problema nu mai este doar una a școlii. Este o problemă a întregii societăți.

Pentru județul Arad, cifrele de la începutul anului școlar oferă, de fapt, un motiv pentru ca această discuție să înceapă de la cazurile concrete: copiii care lipsesc, cei aflați în risc de abandon, școlile care funcționează cu clase simultane și elevii care ajung la examene fără să fi recuperat decalajele acumulate de-a lungul anilor.

Acolo se află, probabil, adevărata miză a noului an școlar. Nu câți copii sunt trecuți în statistici ca fiind doar înscriși, ci câți dintre ei vor avea, la final, o șansă reală de a spune că școala i-a pregătit pentru ceea ce urmează, că au rămas cu învățătura în viață.

Citește și: Palatul Copiilor din Arad, în așteptarea a 10 milioane de lei de la Guvern pentru recepționarea noului sediu · Special Arad