vineri, 19 iunie, 2026

Special Arad Logo

    Update România intră în recesiune tehnică după două trimestre de scădere economică. Mediul privat devine tot mai prudent. ce spune premierul

    de Special Arad | 13 februarie 2026, 11:09 AM | Business | Naţional

    0

    România a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere economică, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Economia s-a contractat cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de trimestrul anterior, după o scădere și în perioada precedentă, ceea ce confirmă încetinirea activității economice, scrie Hotnews.

    Deși PIB-ul a crescut per ansamblul anului trecut cu aproximativ 0,6%, evoluția trimestrială arată o deteriorare a dinamicii economice, iar mediul privat devine tot mai prudent în deciziile de investiții. Recesiunea tehnică este definită ca o scădere a produsului intern brut real timp de două trimestre consecutive și nu afectează toate sectoarele în mod uniform.

    Datele statistice indică o scădere a încrederii în economie, reflectată și de indicele CONFIDEX, care a coborât la 47,2 puncte. Antreprenorii și managerii vorbesc despre o reticență crescută față de investiții, invocând incertitudini legislative și fiscale, dar și contextul economic internațional. Aproximativ 78% dintre manageri se așteaptă ca mediul legislativ să devină mai puțin prietenos pentru afaceri în următoarele luni.

    Pe sectoare, comerțul și industria rămân relativ echilibrate, în timp ce construcțiile și transporturile se mențin prudente, iar IT-ul și agricultura sunt mai pesimiste, inclusiv din cauza impactului inteligenței artificiale și a condițiilor meteo. În același timp, energia este văzută ca un domeniu cu potențial de creștere, dacă va exista sprijin instituțional adecvat.

    Potrivit statisticii, aceasta este a cincea recesiune tehnică a României din ultimii 15 ani. Chiar și în acest context, unele sectoare pot continua să crească, iar autoritățile mizează pe investiții și pe absorbția fondurilor europene pentru o eventuală revenire economică până la finalul anului.

    Ce este recesiunea tehnică

    Recesiunea tehnică este un termen folosit în economie pentru a descrie o situație în care produsul intern brut (PIB) al unei țări scade timp de două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrele anterioare. Este o definiție statistică, bazată strict pe evoluția PIB-ului real, nu pe o analiză completă a economiei.

    Nu înseamnă automat o criză economică severă. Economia poate continua să funcționeze, iar unele sectoare pot chiar să crească. Termenul indică însă o încetinire a activității economice și un posibil început de fază negativă în ciclul economic.

    Principalele implicații sunt:

    -scăderea ritmului investițiilor și consumului;

    -prudență mai mare din partea companiilor;

    -risc de reducere a locurilor de muncă dacă trendul continuă;

    -venituri bugetare mai slabe pentru stat.

    Diferența față de o recesiune economică „clasică” este că aceasta din urmă este evaluată mai larg, incluzând indicatori precum șomajul, producția industrială, veniturile populației și încrederea mediului de afaceri. Recesiunea tehnică este doar un semnal timpuriu bazat pe datele de PIB.

    Explicațiile premierului Bolojan postate pe Facebook:

    „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
    Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.
    Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.
    Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
    Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
    De ce?
    Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
    Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.
    În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
    Așadar,
    În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.
    În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.
    Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.
    Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.
    Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”.

    Citește și: Un singur spațiu verde adoptat în 2025 în urma campaniei lansate de Primăria Arad

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comments are closed.