România s-a numărat printre statele în care au ajuns prezervative contrafăcute provenite din China, în cadrul unei rețele internaționale de trafic destructurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Ancheta a scos la iveală că peste 200.000 de produse falsificate au fost introduse pe piața europeană după ce au fost declarate în mod fraudulos la vamă drept jucării, pentru a evita verificările autorităților, scrie hotnews.ro.

Investigația a fost declanșată în urma unor informații primite de la autoritățile naționale, iar specialiștii OLAF au analizat date din propriile baze de informații și din surse deschise. În paralel, produsele confiscate în România, Serbia și Spania au fost comparate împreună cu autoritățile vamale din cele trei țări.

Rezultatele au indicat că toate transporturile proveneau de la aceeași sursă din China. În colaborare cu autoritățile chineze, anchetatorii au reușit să identifice exportatorul implicat în operațiune. Potrivit OLAF, marfa era declarată în documentele vamale drept jucării, o metodă folosită pentru a evita controalele specifice dispozitivelor medicale.

În Uniunea Europeană, prezervativele sunt încadrate în categoria dispozitivelor medicale și trebuie să respecte reguli stricte înainte de a putea fi comercializate. Acestea au nevoie de certificare CE și trebuie să îndeplinească standarde internaționale privind siguranța și eficiența, inclusiv cerințele referitoare la rezistență, etanșeitate, dimensiuni, durată de viață și biocompatibilitate.

Anchetatorii avertizează că produsele falsificate nu reprezentau doar o încălcare a legislației comerciale, ci și un pericol real pentru sănătatea publică. Lipsa testelor și a controalelor de calitate poate reduce eficiența acestora în prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor nedorite, existând totodată riscul utilizării unor materiale sau substanțe nesigure.

Directorul general al OLAF, Petr Klement, a atras atenția asupra gravității fenomenului.

Valoarea estimată a produselor contrafăcute, dacă ar fi fost autentice, depășește 200.000 de euro. Falsurile reproduceau numele și identitatea vizuală a unui brand cunoscut, ceea ce le făcea dificil de deosebit de produsele originale de către consumatori.