Tensiunile istorice dintre India și Pakistan au cunoscut o escaladare dramatică în zorii zilei de miercuri, după ce forțele armate indiene au lansat o serie de lovituri aeriene asupra a nouă obiective de pe teritoriul pakistanez. Operațiunea, denumită „Sindoor”, vine ca reacție directă la atentatul sângeros din 22 aprilie din Kașmirul indian, în care și-au pierdut viața 26 de civili, majoritatea turiști.

Ministrul de Externe al Indiei, Vikram Misri, a declarat că gruparea Lashkar-e-Taiba este responsabilă pentru atacul din Pahalgam și a susținut că există dovezi privind legăturile acesteia cu Frontul Rezistenței, organizația care a revendicat atentatul. „Au fost stabilite legături cu Pakistanul în acest atac”, a afirmat Misri, în ciuda dezmințirilor oficiale ale Islamabadului.

Loviturile indiene, potrivit Ministerului Apărării, au vizat nouă tabere ale unor presupuse grupări militante situate atât în Pakistan, cât și în porțiunea de Kashmir aflată sub control pakistanez. Au fost utilizate rachete de croazieră SCALP, bombe ghidate HAMMER și drone kamikaze, tehnică de ultimă generație, menită să limiteze victimele colaterale. Autoritățile de la New Delhi au caracterizat acțiunea drept una „proporțională și neescaladatoare”.

Pakistanul reacționează: „Un act de război”

La Islamabad, reacția a fost imediată. Autoritățile pakistaneze au calificat atacurile drept un „act de război” și au anunțat o „ripostă fermă, în curs de desfășurare”. Potrivit armatei pakistaneze, bilanțul victimelor este de 26 de civili uciși și 46 răniți, cifre mult mai ridicate decât estimările inițiale. „Ne rezervăm dreptul de a răspunde la momentul, în locul și prin mijloacele pe care le vom alege noi”, a declarat șeful Statului Major pakistanez.

Citește și: Pakistan susține că are informații că India vrea să atace țara în următoarele 24-36 de ore

Impact imediat asupra traficului aerian

Pe fondul crizei, spațiul aerian al Pakistanului a fost închis temporar, afectând semnificativ traficul aerian internațional. Peste 50 de zboruri au fost anulate, iar mai mult de 20 au fost deviate, potrivit platformei FlightRadar24. Companii aeriene precum Korean Air, Thai Airways și Vietnam Airlines și-au modificat rutele pentru a evita zona de conflict. Chiar și unele zboruri între India și Europa au fost redirecționate, provocând întârzieri considerabile. În Taiwan, autoritățile aeroportuare au anunțat că zece curse spre Europa au fost afectate.

O regiune prinsă într-un conflict nesfârșit

Conflictul din Kashmir, vechi de aproape opt decenii, continuă să genereze tensiuni între cele două puteri nucleare. După împărțirea subcontinentului indian în 1947, regiunea a devenit mărul discordiei între India și Pakistan, conducând la trei războaie și multiple crize militare. De-a lungul timpului, zona a rămas una dintre cele mai militarizate din lume, marcată de insurgență și violențe sporadice.

Evenimentele recente amintesc de criza din 2019, când un atentat sinucigaș a ucis peste 40 de soldați indieni, declanșând represalii aeriene asupra Pakistanului. De asemenea, decizia unilaterală a Indiei de a revoca statutul special al Kashmirului în august 2019 a amplificat tensiunile.

Reacții internaționale

China a exprimat îngrijorare față de escaladarea militară și și-a reafirmat sprijinul pentru securitatea Pakistanului. Fostul președinte american Donald Trump a numit situația „o rușine”, fără a detalia poziția sa. Comunitatea internațională urmărește cu alarmă evoluțiile, îndemnând la reținere și la reluarea dialogului diplomatic.

Situația este în continuă desfășurare. O escaladare a conflictului ar putea avea consecințe regionale și globale de proporții, într-o zonă în care două state dețin capacități nucleare și istorii încărcate de resentimente și războaie.

O planetă în conflict: peste 50 de  războaie sau conflicte  în 2025

Criza declanșată de operațiunea „Sindoor” dintre India și Pakistan nu este un caz izolat. În 2025, lumea traversează una dintre cele mai tulburi perioade din ultimele decenii, cu un număr record de conflicte armate la nivel global – 59, potrivit Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO). Iată principalele zone fierbinți ale lumii:

Ucraina. Războiul provocat de invazia rusă în 2022 continuă, fără semne de rezolvare. Luptele intense din estul și sudul țării au provocat zeci de mii de victime și au lăsat în urmă orașe devastate, în ciuda sancțiunilor și eforturilor diplomatice ale Occidentului.

Sudan. Un conflict sângeros între armata sudaneză și gruparea paramilitară RSF a dus la moartea a mii de civili și strămutarea a peste 8 milioane de persoane, în timp ce comunitatea internațională asistă, în mare parte, neputincioasă.

Republica Democrată Congo. Rebelii M23, susținuți de Rwanda, au recapturat teritorii importante în estul țării. Luptele sunt alimentate de interesele economice legate de resursele minerale și de vechi rivalități etnice.

Myanmar. După lovitura de stat militară din 2021, țara este în continuare prinsă într-un război civil brutal între junta militară și forțele de rezistență, cu implicații umanitare grave, mai ales pentru minoritatea Rohingya.

Yemen.Unul dintre cele mai lungi și devastatoare conflicte actuale, între guvernul yemenit (sprijinit de Arabia Saudită) și rebelii Houthi (susținuți de Iran). Războiul a distrus infrastructura țării și a dus la foamete severă.

Afganistan. Deși talibanii controlează din nou țara, violențele continuă, în special din partea Statului Islamic – Khorasan. Situația femeilor s-a înrăutățit dramatic, iar criza umanitară persistă.

Israel – Palestina. Conflictul israeliano-palestinian a cunoscut noi valuri de violență în Gaza și Cisiordania. Atacurile și represaliile continuă într-un climat de ură și disperare, fără nicio soluție politică viabilă pe termen scurt.

Siria. Războiul civil sirian continuă într-o formă hibridă, cu multiple facțiuni armate, zone de ocupație și intervenții străine, menținând țara într-o stare de instabilitate cronică.

Etiopia. Luptele dintre autoritățile federale și mișcări separatiste ori etnice s-au extins în mai multe regiuni, punând sub semnul întrebării viitorul unității naționale.

 Nigeria. Violențele comise de gruparea teroristă Boko Haram și alți militanți în nord-estul țării continuă să semene teroare, în contextul unui stat slăbit și corupt.

Citește și:

Israel a reluat atacurile asupra Fâșiei Gaza: peste 200 de oameni au fost uciși, spun autoritățile palestiniene