Știri Arad. Ștrandul Neptun, „Perla Aradului” până în urmă cu un deceniu, mai precis până la unica descălecare a edilului Gheorghe Falcă, a devenit un subiect care enervează sute, poate mii de arădeni. Nu ne mai legăm de prețurile biletelor sau abonamentelor, nici de faptul că ni se pare abuziv să plătim pentru a intra în zona comercială. Ne vom referi doar la calitatea lucrărilor de pe ștrand, lucrări care au „înghițit” sute de mii de euro degeaba.

Orice încercare de a ne răcori puțin în bazinele mult lăudate de pe ștrand se poate încheia nefericit, cu tăieturi adânci la degete, la tălpi, la mâini, etc…

Articolul prezent are o strânsă legătură cu cel în care apare fotografiată o femeie care scoate un morman de pietre de mozaic de pe fundul unui bazin. Povestea pleacă din luna februarie a anului 2014, deci în urmă cu 18 luni. Atunci, bazinele de pe ștrand au început să fie renovate. În stilul caracteristic al treburilor făcute în România – atunci nu trăiam încă în „România lucrului bine făcut” – lucrarea a fost făcută de mântuială. O spune chiar un constructor, unul care a executat astfel de lucrări atât în Europa cât și în Statele Unite ale Americii.

Lucrarea a fost făcută greșit din start. Procedeul corect pentru nivelarea fundului bazinelor ar fi fost să radă din suprafață, în mod egal, 10 cm adâncime, iar apoi să se toarne omogen un strat de 10 cm de beton, ca mai apoi modelul de mozaic să reziste cu apa turnată peste el. S-au folosit, însă, materiale necorespunzătoare, materiale care rezistă doar în condiții de uscat, nicidecum sub apă…

Problemele la bazine nu au apărut acum, în acest an, ci chiar imediat după inaugurarea bazinelor. La data de 21 aprilie 2014, deci cu doar două luni după execuția lucrării, mozaicul era deja crăpat!

„Au ras o șapă de mortar standard. Unde e beton se vede mai închis. În rest doar var cu ciment. În timp, apa îl inmoaie sub adeziv. Beton a fost turnat doar în zonele adânci unde se aduna apa care nu ajungea sa se scurgă. L-au pus acolo ca să niveleze…

Nici elementarul nu l-au făcut cum trebuie. Puse în februarie, în martie la prima ploaie deja au fost deteriorate. Când s-a deschis ștrandul mai mulți copii au suferit tăieturi la picioare. Ca să reziste și să fie de calitate, întreaga lucrare trebuie refăcută de la capăt!”, spune constructorul.

Tehnic vorbind, spune specialistul, lucrările au fost făcute la limita adâncimii din ciment și nisip, asta pentru că balastrul cu ciment ar fi ridicat prea mult nivelul. Betonul ca să se prindă este nevoie de un strat de minim 10 cm.

„A fost făcut din trei componente: o parte de nisip, o parte de ciment și trei părți de var, exact ca la procedeul care se execută la un perete, dar apa intră prin pori și înmoaie. A fost mai ușor de manevrat pentru cei care au executat lucrarea, dar nu sufiect de bun. Stratul a fost prea subțire și efectele negative s-au văzut imediat”, spune constructorul.

Acum noi la ce să ne gândim? Lucrarea, este clar, din fotografii, a fost făcută de mântuială. Probabil și comentariile la acest articol vor fi unele care vor fi în favoarea celor care le-au executat. Noi ne bazăm însă doar pe efecte. Mozaicul a devenit precum nisipul pe fundul mării…

Deci variantele sunt două: ori s-a furat cu bună știință, așa cum le stă bine firmelor care lucrează cu banul public, ori „Doreii” ne-au mai arătat o mostră de inteligență, lucrând degeaba pe zeci de mii de euro din banii arădenilor.

ORICUM AR FI, TRIST ESTE CĂ CINEVA TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ. ȘI O VOR FACE TOT ARĂDENII…