Ziceam săptămâna trecută ceva: că ar fi început contractarea cu noua firmă care va ridica gunoiul de prin aprile. Între timp începem  să ne convingem că toţi cei care trăim facem gunoi.  Oameni de rând, firme, angajaţi ai instituţiilor, până chiar și firma de gunoi, toți facem… gunoi şi trebuie să plătim aşa zice legea 211/2011 şi alte normative. Şi da!, e corect să plăteşti un lucru pentru care cineva cumpără pubele, angajează oameni, cumpără maşini… etc .etc. Şi da!, cine face gunoi trebuie să şi plătească! Mai rămân câteva necunoscute la care însă nu avem răspuns şi la care credem că vom primi un răspuns pentru a ne convinge (deși nu prea credem…) cineva și pe noi că nu plătim un serviciu de salubrizare la tarife umflate!

La întrebarea cât plătim nici nu e obligatoriu să ne chinuim să întrebăm pe cineva! Plătim atât cât generăm!  Şi anume noi ca firmă care suntem proprietarii unei pubele sau o închiriem de la noua firmă de salubrizare (iar aici vorbim de nişte tarife de închiriere … care nu au fost ofertate la licitaţie, ci s-au pus în contractul cadru fără a fi aprobate cel puţin deocamdată de către primăriile membre A.D.I. Deșeuri), vedem ce volum are pubela sau containerul, o înmulţim cu numărul de ridicări dintr-o lună şi uite aşa aflăm simplu. Astfel ne ţinem şi noi evidenţa la volumul de deşeuri pe care ni-l va factura firma de salubrizare pentru o lună de zile. Cam aşa înțelegem noi cei care nu suntem meseriaşi pe „problemă” că ne-am putea calcula volumul de gunoi care ni se facturează pe lună.

Acum… nefiind specialişti,

admitem şi corecţii din partea specialiştilor (A.D.I  sau R.E.T.I. M) şi promitem să ne informăm cititorii dacă specialiştii au un alt sistem de calcul în ceea ce priveşte volumul de gunoi pe care ni-l va factura şi nouă şi celorlalte firme.  Şi uite aşa dispare inclusiv suspiciunea rezonabilă că se impune o cantitate de  minim 1,5 metri cubi/lună pe fiecare firmă sau instituţie în condiţiile în care unii s-au plâns deja pe  bună dreptate că nu generează atâta gunoi (şi aici vorbim de P.F.A, cabinete de avocatură, .I.I. uri ş.a.m.d. – care au atribuit un cod fiscal şi e clar că pentru firma de salubrizare sunt considerați agenţi economici şi contractați ca atare).

Dacă în legătură cu volumul de gunoi plătit ne-am cam autolămurit, să ne „aplecăm”acum asupra tarifului plătit. Ne-am uitat şi noi pe contractul dintre A.D.I. şi RETIM… şi aici, sincer, în loc să ne lămurim mai mult ne-am încurcat, aste pentru că v-am spus că nu suntem specialiştii specialiștilor pe „problemă”. Am găsit acolo un plan de tarife pe cinci ani (atâta cât are contractul de concesiune). La populaţie e clar ca lumina zilei. E un tarif  în lei pe persoană  care diferă pe zonă. La oraşe tariful pe fiecare persoană pleacă 7,01 bani în anul I şi creşte până la 7,21 în anul V fără T.V.A, o creştere de 20 de bani despre care spunem că e de bun simţ în condiţiile în care inflaţia sigur va creşte. La sat e şi mai frumos: merge liniar, 2,62 lei pe toată perioada de 5 ani a contractului, chiar dacă va fi inflaţie, un lucru lăudabil şi pe care puţine firme şi-l pot permite în codiţiile în care inflaţia va creşte sigur – un lucru lăudabil şi de bun simţ care merită aprecierea noastră şi care ne face să exclamăm: frate, mai rar așa ceva!

Însă când vine vorba de firme există şi aici un singur tarif, în lei pe tonă – de data asta în tone (conform contractului între ADI și RETIM) care e unic pentru toate firmele şi instituţiile publice. Un lucru, din nou, de super bun simţ! Începe de la 250,56 lei/tonă în anul I şi de data asta pe bune am fost daţi pe spate- scade în fiecare an la  233,42 lei/tonă în anul V, tarifele necuprinzând TVA.

De aici ne-am încurcat….

şi chiar vrem să ne lămurim. Dacă tariful la gunoi e unic în tone pentru toate firmele şi instituţiile cum îl transformăm în metri cubi?

Pentru a face transformarea sigur avem nevoie de o densitate a gunoiului sau cum spun specialiştii o „greutate specifică” a unui metru cub de gunoi. În contract nu am găsit decât că un metru cub de gunoi ar avea cam 350 de kilograme. Adică 0,35 tone. Am făcut şi noi transformarea cu ce am găsit în contract (dacă am greşit admitem şi rugăm pe cei care se pricep să ne dea transformarea corectă pentru o bună şi onestă informare).

Cu transformarea asta – repetăm: cu ce am găsit în contract ca şi densitate (vezi în imaginea de mai sus!)- ne-a dat că într-o tonă de gunoi la o greutate de 0,35 tone/metru cub am avea 2,857 metri cubi de gunoi (deşeuri). Am continuat să calculăm să vedem cât ne-ar costa un metru cub de deşeuri reziduale de exemplu şi, cu „marfa” clientului (greutatea specifică amintită în contract şi tariful pe tonă tot din contract, pentru primul an al contractului), ne-a dat cam aşa: 250,56 lei/tonă –în primul an împărţit la 2,857 metri cubi pe tonă (cum rezultă din calculele anterioare) ne dă exact 87,70 lei fără TVA pentru un metru cub de deşeuri reziduale.

De aici încep problemele noastre de înțelegere a „subiectului” sau, am putea spune, „afacerii”! Deși în contractul semnat de ADI Deșeuri și RETIM, prețul este trecut în tone, în specimenul de contract cadru dintre prestator (RETIM şi beneficiarii serviciului) ajuns şi la noi de pe site-ul firmei de salubrizare am găsit tarife exprimate în metri cubi: Hârtie şi carton 25,06 lei/metru cub, Sticlă 150,34 lei/metru cub, Plastic şi metal 15,01 lei/metru cub şi Rezidual (atenţie!) 112,75 lei/metru cub, bineînţeles toate fără TVA.

De unde este diferenţa în plus

la categoria de  gunoi „rezidual” de la 87, 70 lei (ați văzut mai sus calculul nostru) la 112,75 lei, care rezultă în urma transformărilor cu o „greutate specifică de 0,35 tone pe metru cub”- folosită atât în Caietul de sarcini aferent contractului de delegare de gestiune, cât şi în contractul semnat între A.D.I. Deşeuri şi noua firmă? Și am pus întrebarea deoarece în această situaţie, la categoria „rezidual”, ar însemna un tarif cu 22,21%  mai mare decât ar trebui să fie, folosind greutatea specifică de 0,35 tone deşeuri pe metru cub. Sau ,mai exact, fiecare producător de gunoi (agent economic sau instituţie) ar trebui să plătească mai mult cu 25,05 lei fără TVA pentru fiecare metru cub de gunoi rezidual produs!

Prețul, din informațiile obținute de noi, a fost modificat „din tone în metri cubi”, ca urmare a unei adrese a RETIM-ului către ADI Deșeuri, prin care societatea din Timișoara a cerut acest lucru. Deși știm că orice act trebuie acceptat de către toți partenerii din proiect, adică consiliile locale ale primăriilor din județul Arad, iar asta nu s-a întâmplat, ADI Deșeuri a acceptat cererea RETIM și a modificat prețul, spunem noi că l-a majorat!, prin transformarea din tone în metri cubi la categoria rezidual, modificând – tot noi susținem – „densitatea gunoiului rezidual” de la 0,35 (t/mc) cât este prevăzut în contract, la 0,45 t/mc.

Aşteptăm de vreo trei zile niște explciații oficiale (inclusiv „nota de fundamentare” pentru care RETIM a cerut modificarea de mai sus și a primit acceptul ADI Deșeuri – îl puteți vedea mai jos) şi nişte calcule concrete pentru a ne convinge că nu e ceea ce credem noi şi de a ne antepronuţa. Spunem clar că bănuim că cineva se riscă şi forţează un tarif care nu are fundamentare nici în documentaţia de atribuire şi nici în proaspătul Contract de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare din Zona I.

Revenim fie cu justificarea dumnealor, fie cu alte amănunte. Totuși, mai facem o singură precizare: cu prețul stabilit pentru ridicarea gunoaielor, în urma licitației, Retim Timișoara iese în pierdere. Iar dacă s-a modificat prețul, atunci nu cumva a fost încălcat caietul de sarcini pentru licitația în urma căreia s-a semnat Contractul de Delegare prin Concesiune a Serviciului public de Salubrizare?