După primă, pensie specială pentru Teodor Țigan. Cum a câştigat-o în instanţă, după ce a dat în judecată Casa de Pensii Arad





Teodor Țigan revine în atenția tuturor cu pensia sa specială, după ce și săptămâna trecută toată țara, în frunte cu ministrul Mediului, a vorbit de prima sa de pensionare, de aproape 100.000 de euro brut.
Acum, ca urmare a dezvăluirilor făcute de Libertatea, actualul director al Direcției Silvice Arad și fost director Romsilva, revine în atenția tuturor cu pensia sa specială, pe care a câştigat-o în instanţe după ce a dat în judecată Casa de Pensii Arad.
Potrivit informaţiilor noastre, Teodor Ţigan și-a înaintat dosarul de pensionare în 2022. În 2023, Casa Județeană de Pensii Arad i-a respins dosarul pentru că nu se încadra în condiţiile impuse de lege pentru limită de vârstă. La data la care a cerut intrarea în pensie, Teodor Ţigan avea 64 de ani, iar, potrivit legislaţiei din România, solicitantul trebuie să aibă minim 65 de ani pentru a se pensiona pe limită de vârstă.
Regulile jocului, Romsilva și pensia specială a lui Teodor Țigan
Teodor Ţigan nu a omis însă acest lucru, ci ştia exact ce face, în condiţiile în care în situaţii similare s-au regăsit și alți angajați Romsilva. Țigan a dat imediat în judecată Casa de Pensii invocând condițiile speciale de muncă, de-a lungul carierei sale, care i-ar fi permis să se pensioneze mai repede și cu o pensie mai mare. A câștigat și la Tribunalul Arad și la Curtea de Apel Timișoara.
Sentința a rămas definitivă, așa că Teodor Țigan este acum directorul Direcției Silvice Arad, pensionar arădean cu pensie specială și posesorul unei prime de 100.000 de euro brut, adică de aproape 55.000 de euro în mână, după ce din suma de mai sus au fost trase taxele și celelalte obligații către stat.
Parcursul dosarului său de pensionare este unul clasic pentru angajații Romsilva, dar și pentru alți angajați ai statului, cum ar fi cei de la CET, de pildă. Deși nu plătesc cotizații (contribuții la asigurările sociale) către stat pentru condițiile speciale de muncă, așa cum impune legea, beneficiază, dacă dau în judecată instituțiile statului atunci când se pensionează, de pensii pentru condiții speciale de muncă. Un tertip des folosit și întâlnit la fel de des pe portalurile de judecată, cu decizii în favoarea celor care știu care sunt căile pentru a primi pensii pentru condiții speciale.
Teodor Țigan e doar unul dintre aceștia. A ajuns în atenția întregii țări nu pentru această pensie specială, care a fost scoasă la iveală doar acum, de către jurnaliștii de la Libertatea, ci datorită primei de pensionare pe care a încasat-o, primă care, deși și pe aceasta a primit-o pe lege, l-a indignat la maximum pe ministrul Mediului. De aici a început totul.
Adeverințele date de structurile Romsilva pentru pensia specială a lui Țigan
Cum a ajuns Teodor Țigan de la o pensie pentru limită de vârstă la o pensie pentru condiții speciale de muncă? Cu ajutorul adeverințelor date de structurile din subordinea Romsilva, din care reiese că, pe legislația care se aplică acestei regii, angajații au dreptul la beneficiile care rezultă din condiții speciale de muncă, cu toate că nu s-au plătit, de-a lungul anilor, taxe din salarii, pentru aceste condiţii.
O contradicție, ca multe altele din România, între Statul pensionarului silvic și Legea pensiilor, de care profită cei care știu care e mersul lucrurilor.
Teodor Țigan a știut. Așa că s-a adresat Casei de Pensii Arad la 64 de ani, nu la 65, a așteptat ca instituția să-i respingă cererea, a contestat decizia în instanță și a primit pensia specială pe care o țintea.
Ce a decis Tribunalul Arad, în martie 2024 şi a confirmat apoi Curtea de Apel Timişoara, în septembrie 2024, în cazul pensionării actualului director al Direcției Silvice?
Potrivit sentințelor pe dosar, decizia Casei de Pensii a fost dată pe 13.10.2023. Dezbaterile în instanţa civilă au avut loc, în baza plângerii făcute de Teodor Ţigan, pe 29 noiembrie 2023, în ședința publică din data de 14 februarie 2024, iar instanța a decis tot în anul 2024 anularea deciziei de pensionare nr. 349395/13.11.2023, emisă de către Casa de Pensii Arad, decizie în care se indica faptul că nu se îndeplinesc condiţiile de pensionare.
Tribunalul a obligat, mai apoi, Casa de Pensii, la „emiterea unei noi decizii prin care pensia reclamantului să fie recalculată cu reținerea și valorificarea stagiului de cotizare realizat, în totalitate, în condiții speciale de muncă, potrivit art. 20, alin. (2) din OUG 59/2000 modificată și completată prin Legea nr. 234/2019, pe întreaga perioadă 01.07.1988 – 20.02.2023”.
Mai mult, Tribunalul a obligat Casa de pensii „la plata diferențelor bănești ce vor rezulta în urma recalculării, actualizate cu rata inflației și dobânda legală aferentă, începând cu data de 21.02.2023 (data pensionării) și până la data plății efective” şi la plata cheltuielilor de judecată.
De ce a decis instanţa aşa?
În sentinţă se arată, cu anonimizarea numelui, faptul că Teodor Ţigan a lucrat în silvicultură, „în perioada 01.07.1988 – 20.02.2023, schimbând în câteva rânduri locul de muncă și funcția. În toată această perioadă și indiferent de postul ocupat, a desfășurat activități în condiții speciale, acest aspect fiind confirmat de foștii angajatori, conform adeverințelor eliberate, iar în data de 20 februarie 2023 s-a pensionat pentru împlinirea limitei de vârstă”.
Tot aici se arată că actualul director al Direcţiei Silvice Arad „a depus la Casa Județeană de Pensii cererea înregistrată cu nr. 51615, prin care a solicitat recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea perioadei lucrate în condiții speciale de muncă”, potrivit celor cinci adeverințe eliberate de instituţii precum direcţii silvice, ocoale silvice și Romsilva.
Totul, „cu reținerea și valorificarea la determinarea punctajului anual, a stagiului de cotizare realizat în condiții speciale de muncă în procent de 100%, corespondent perioadei 01.07.1988 – 23.02.2023 și cu plata diferențelor bănești actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală corespondentă, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective”.
Casa de Pensii a respins cererea lui Țigan, arată instanța, motivând cu faptul că „drepturile reclamantului la pensie „sunt stabilite și reglementate de legislația privind sistemul public de pensii, ce respectă Legea nr. 263/2010” și că unele adeverințe din cele puse la dosar de arădean nu îndeplinesc condițiile cerute de art. 124 din HG nr. 257/2011”.
Instanţa a apreciat, însă, că cea din urmă instituție, Casa de Pensii „a interpretat în mod eronat dispozițiile legale invocate în susținerea cererii de recalculare a pensiei și a refuzat valorificarea adeverințelor prezentate. Pârâta nu a ținut cont nici de principiul „actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat”, regulă fundamentală de interpretare juridică conform căreia orice normă de drept se interpretează în sensul în care textul de lege poate produce efecte juridice iar nu în cel în care nu poate produce astfel de efecte”.
Judecătorii au considerat că pârâta nu a luat în considerare calitatea reclamantului de personal silvic când a desfăşurat activitate în condiții speciale de muncă, așa după cum rezultă din adeverințele prezentate și că „procedând astfel, pârâta a desconsiderat și temeiul legal sub incidența căruia cei 3 angajatori și-au asumat întreaga răspundere atunci când au eliberat, sub semnătură și ștampilă adeverințele precizate mai sus”.
Sentințele din trecut, decizia Curții de Casație și justiție
S-a amintit, desigur, în sentință și un aspect legal care a înclinat balanţa în favoarea deciziei de mai sus: pct. 15 din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, care a stipulat faptul că „Locurile de muncă din domeniul silvicultură, care presupun desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele activități: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice și piscicole și a ariilor naturale protejate, control silvic și cinegetic exploatări forestiere construcții forestiere lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier și împăduriri, reprezintă locuri de muncă în condiții speciale, conform reglementărilor legale ”.
Şi, nu în ultimul rând, s-a pus cireaşa pe tortul sentinţei cu decizia instanței supreme din 15 mai 2023, care a stabilit, cu caracter obligatoriu, că toată perioada „în care personalul silvic și-a desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la alineatul (2) este considerată ca muncă desfășurată în condiții speciale, indiferent de faptul că aceasta a fost desfășurată înainte sau după intrarea în vigoare a acestei dispoziții legale”.
Cu astfel de decizii şi în baza principiului invocat care vorşebte despre faptul că norma specială, în acest caz pensia specială, derogă de la norma generală, în acest caz pensia pentru limită de vârstă, era imposibil ca directorul Direcţiei Silvice Arad să piardă în instanţă dreptul său la pensie specială. Curtea de Apel Timişoara a venit doar să confirme decizia dată, în primă instanță, de Tribunalul Arad.
Ce spune directorul Casei de Pensii Arad?
Ce spune directorul Casei de Pensii Arad. Mihaela Vasil, despre judecată în cazul pensiei lui Teodor Ţigan?
„Fără recunoașterea în instanță a adeverinței de condiții speciale, domnul Țigan nu se încadra la pensie. Ca atare, a primit decizie de respingere de la noi. A atacat în instanță aceasta decizie și a câștigat recunoașterea activității în condiții speciale. Instanţa ne-a obligat să îi emitem decizie de pensie pentru limită de vârstă. Ceea ce am și făcut”.
Teodor Ţigan încasează acum pensia specială şi salariul de director al Direcţiei Silvice Arad. Cât despre prima de pensionare încasată de la Romsilva, acesta a ţinut să precizeze într-un interviu faptul că nu este atât de mare cât s-a vehiculat. În timp ce toată lumea vorbea de prima plătită de Romsilva, în jur de 100.000 de euro, valoare brută, Teodor Ţigan vorbea de cât a încasat dumnealui în mână, mai puțin de 55.000 de euro, după ce statul și-a reținut toate taxele. Cu toţii vorbeau, în fapt, de aceeaşi sumă.
Vom reveni cu informații privind sumele primite de Teodor Ţigan drept primă de pensionare, salariu şi pensie după ce Romsilva și Ministerul Mediului ne vor răspunde la cererile adresate săptămâna trecută pe legea liberului acces la informații de interes public.
Citește și:
Comentariile portalului
Nu am negat acceleraționismul și nici nu.mi-am propus să "lupt" cu el. Pur și simplu, deocamdată nu m-a convins. Da, bine ziceți, să mai așteptăm
Da, este o întrebare cu sens. Dar în toate direcțiile. Una este istoria și cu totul alta modul în care propaganda și ideologia se folosesc ulterior de ea. Și (...)
D-le Marginean. Ar trebui sa asteptam macar un an sa vedem cum e cu accelerationismul asta care de fapt este tendinta specifica globalistilor schwabisti de la WEF si nici Musk (...)