Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) se opune inițiativei legislative care vizează reducerea pedepselor pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu. Instituția consideră că o asemenea modificare nu este oportună în actualul context social și infracțional, mai ales în lipsa unor studii de impact și a unor alternative funcționale.

Parchetul General avertizează că efectele ar putea depăși simpla reducere a pedepselor, influențând inclusiv anchetele penale, termenele de prescripție și competența organelor judiciare.

Potrivit PICCJ, consumul de droguri reprezintă o problemă de sănătate publică, cu efecte asupra familiilor și comunităților, în special asupra minorilor și tinerilor. O relaxare a sancțiunilor, fără măsuri eficiente de prevenire, ar putea afecta politica națională antidrog.

Un alt argument este legătura dintre consum și piața ilegală. Parchetul General susține că cererea de droguri contribuie la susținerea economică a acesteia, iar activitățile de achiziționare și deținere pot ajuta la identificarea persoanelor implicate în distribuția substanțelor interzise.

Instituția admite că persoanele care consumă droguri trebuie diferențiate de traficanți, însă consideră că acest lucru nu justifică automat reducerea generalizată a răspunderii penale.

PICCJ mai arată că legislația actuală permite individualizarea pedepselor în funcție de natura substanțelor, gravitatea faptei și circumstanțele personale ale autorului. În opinia procurorilor, ar trebui folosite mai eficient instrumentele existente, în locul reducerii limitelor de pedeapsă.

Totodată, modificarea sancțiunilor ar putea avea consecințe asupra competenței organelor judiciare, utilizării unor procedee probatorii, termenelor de prescripție și aplicării unor instituții de drept penal și procesual penal. Parchetul avertizează că aceste efecte trebuie analizate înainte de adoptarea oricărei schimbări legislative.

În ceea ce privește consumatorii, mai ales persoanele dependente, instituția susține accesul la tratament medical, consiliere psihologică și programe de reintegrare socială. Aceste măsuri pot funcționa în paralel cu sancțiunile penale, fără ca sprijinul acordat consumatorilor să presupună neapărat reducerea pedepselor.

În concluzie, Parchetul General formulează un punct de vedere nefavorabil inițiativei legislative în forma analizată. Instituția consideră că orice reformă trebuie fundamentată pe date statistice, evaluări criminologice și medicale și analize privind impactul asupra sănătății publice și sistemului judiciar.

Poziția PICCJ este că politica antidrog trebuie să păstreze un echilibru între combaterea infracționalității, sancționarea proporțională a faptelor și accesul consumatorilor la tratament și reintegrare socială.

Citește și: Amenzi în loc de pedepse penale pentru drogurile destinate consumului propriu. Proiectul depus la Senat are deja contestatari