Un proiect de lege înregistrat la Senat propune ca deținerea și alte fapte legate de drogurile destinate exclusiv consumului propriu să fie sancționate contravențional, în loc să constituie infracțiuni. Inițiativa nu legalizează drogurile și nu dezincriminează traficul, dar deschide o dezbatere absolut necesară privind limitele dintre consum și distribuție, precum și capacitatea statului de a oferi tratament persoanelor cu dependențe. Proiectul de lege a strânit deja multe controverse în mediul politic şi juridic din România.

Propunerea este semnată de senatorii Victoria Stoiciu, neafiliată, anterior membră PSD, Cristian Ghinea, din USR, și Cătălin-Daniel Fenechiu, din PNL.
Proiectul B544/2026 a fost înregistrat la Senat pe 5 octombrie. Inițiatorii au solicitat procedură de urgență, însă fișa legislativă consultată indică faptul că aceasta nu este încă aprobată.

Porpunerea legislativă o puteți accesa de AICI.

Expunerea de motive o găsiți AICI. 

(Grafic care însoţeşte postarea Victoriei Stoiciu pe Facebook)

Victoria Stoiciu a postat pe pagina sa de Facebook justificarea acestui demers:

„(…) Pe scurt: dacă proiectul trece, deținerea de droguri pentru consum propriu nu se va mai pedepsi cu închisoarea, ca astăzi, ci cu amendă contravențională.
De ce? Pentru că, ani la rând, România a dus o politică greșită și falimentară: a transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii. În loc să mergem după marii traficanți, ne-am luptat cu puștiul prins cu un joint sau cu două pastile în parc ori la un festival.

Cifrele sunt strigătoare la cer. Peste 77% din dosarele DIICOT — structura creată ca să combată crima organizată — sunt dosare de droguri, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate sunt simpli consumatori. Peste 80% dintre aceste dosare vizează cantități mai mici de 5 grame, media capturii fiind de aproximativ 1 gram. Și, în timp ce numărul consumatorilor condamnați a explodat (de aproape 7 ori într-un deceniu), condamnările pentru trafic au rămas aproape pe loc

E o politică falimentară pentru că nu a dus la scăderea consumului — dimpotrivă, consumul a crescut, iar traficul a înflorit. În schimb, consumatori — mulți dintre ei adolescenți sau tineri la început de drum, care au nevoie de sprijin medical, nu de pedepse — s-au trezit cu dosare penale care îi nenorocesc pe viață.(…)”.

(Grafic care însoţeşte postarea Victoriei Stoiciu pe Facebook)

Drogurile: ce ar urma să fie sancționat cu amendă

Proiectul prevede transformarea în contravenții a cultivării, producerii, fabricării, preparării, cumpărării sau deținerii de droguri atunci când acestea sunt destinate exclusiv consumului propriu.

Citeşte şi: O nouă persoană, reținută în dosarul de trafic de droguri de mare risc din Arad

Inițiatorii susțin că schimbarea ar permite orientarea intervenției statului către sancțiuni contravenționale și măsuri de sprijin, în locul răspunderii penale a consumatorilor. Traficul de droguri ar rămâne infracțiune.

„Asta propune proiectul nostru de lege: procurorii să se ocupe de trafic, iar banii din amenzi să meargă către programele de asistență a consumatorilor. Raportul dintre sumele cheltuite de poliție pe acțiuni antidrog și cele cheltuite de stat pe programe de asistență a consumatorilor de droguri e de 51:1 ]n favoarea represiunii: 51 de lei pentru pedeapsă. 1 leu pentru ajutor (2024)”, arată în postarea sa Victoria Stoiciu.

Fără un prag cantitativ între consum și trafic

Într-o analiză publicată pe Juridice.ro, avocata Eliana Crețu aduce câteva critici iniţiativei şi  atrage atenția că proiectul are o arie mai largă decât simpla deținere.

Potrivit analizei, aducerea sau scoaterea din țară a drogurilor destinate consumului propriu ar deveni, de asemenea, contravenție. Amenzile propuse ar fi între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc și între 2.000 și 3.500 de lei pentru cele de mare risc.

Aceeași sursă arată că propunerea include dispoziții privind eliberarea persoanelor reținute sau arestate exclusiv pentru faptele dezincriminate și eliminarea condamnărilor corespunzătoare din cazier.

Una dintre principalele critici formulate în analiza de pe Juridice.ro privește, însă, absența unor limite de cantitate. Potrivit autoarei, proiectul nu stabilește un prag în grame sau doze pentru delimitarea consumului propriu de trafic, inițiatorii propunând ca distincția să fie făcută pe baza probelor.

Eliana Crețu consideră că lipsa unor asemenea repere poate genera practici neunitare și dificultăți pentru autoritățile care trebuie să stabilească destinația substanțelor.

Proiectul ar introduce și spații medicale de consum supravegheat pentru persoane majore diagnosticate cu dependență. În interiorul acestora, deținerea substanțelor nu ar constitui contravenție, iar unitățile nu ar putea furniza drogurile.

Autoarea analizei semnalează însă o problemă de aplicare: beneficiarul ar trebui să ajungă la centru cu substanța asupra sa, în condițiile în care deținerea în afara spațiului medical ar rămâne sancționabilă contravențional.

Comunicatul Federației Neguvernamentale Antidrog

Federația Neguvernamentală Antidrog arată prin intermediul unui comunicat de presă că privește cu reținere inițiativa. Organizația critică atât abordarea penală actuală, cât și riscul ca înlocuirea acesteia cu amenzi să nu fie însoțită de servicii reale de prevenție și tratament.

Federația susține că instituțiile se concentrează prea mult asupra dosarelor de consum și insuficient asupra rețelelor de trafic. Totodată, avertizează că o reformă contravențională, fără resurse medicale și capacitate administrativă, ar putea muta problema dintr-un sistem în altul fără să ofere ajutor persoanelor vulnerabile.

„Abordarea corectă nu este o alegere binară între «închisoare sau amendă»”, afirmă organizația în comunicatul semnat de președintele Gigel Lazăr.

Federația invocă insuficiența serviciilor publice pentru adicții, nevoia unor programe de educație și dificultățile provocate de noile substanțe sintetice. De asemenea, critică reorganizarea Agenției Naționale Antidrog și susține că structurile care au preluat responsabilități nu dispun de resurse suficiente. Afirmațiile reprezintă evaluarea organizației, transmisă prin comunicatul de presă.

Federația atrage atenția asupra a patru vulnerabilități majore: iluzia controlului (statul român nu știe să gestioneze piețele subterane),  România nu are ‘plasa de siguranță’ medicală, factorul cultural – amenda nu aduce responsabilitate şi ignorarea dinamicii noilor substanțe sintetice.

Comunicatul Federației Neguvernamentale Antidrog poate fi citit în intergime pe Agerpres.

Marcel Vela spune că inițiativa nu reprezintă poziția PNL

Deși unul dintre semnatari este senator PNL, deputatul liberal Marcel Vela, fost ministru de Interne, afirmă că propunerea nu este un proiect politic al partidului, relatează Mediafax.

Acesta susține că inițiativa nu a fost discutată sau aprobată în grupul parlamentar ori în Biroul Politic Național al PNL și anunță că nu o va vota. „PNL NU SUSȚINE un asemenea proiect legislativ”, a transmis deja Marcel Vela, citat de agenția de presă. E posibil ca o abordare similară să fie comună în rândul unor partide precum PSD, AUR, SOS au POT.

Împotriva inițiativei a fost lansată și petiția „Opriți Legea Drogurilor lui Stoiciu, Ghinea, Fenechiu”, disponibilă pe portalul Federației Părinților, prin care se cere Parlamentului României respingerea proiectului B544/2026.

Victoria Stoiciu, unul dintre semnatarii propunerii legislative aminteşte faptul că „În mandatul meu de la Cancelaria Prim-Ministrului m-am ocupat de reorganizarea vechii Agenții Antidrog și de scoaterea ei din subordinea Ministerului de Interne, în coordonarea Cancelariei și a Ministerului Sănătății. A fost un prim pas spre trecerea de la o abordare punitivă la una medicală. Persoanele dependente de droguri nu sunt infractori, sunt pacienți ! Logic, pasul următor este dezincriminarea”. 

Citeşte şi:

Scumpiri șoc la electricitate? Avertismente privind creșteri între 16% și până la 50% la energia electrică