Vineri, 29 noiembrie, la ora 18, Cărturești Arad vă așteaptă la evenimentul de relansare a cărții „Ora 25” de Virghil Gheorghiu (15 septembrie 1916 – 22 iunie 1992), publicat pentru prima dată în 1949 în Franța, cu titlul „La Vingt-cinquième heure”, tradus de Monique Saint-Côme. Romanul a fost scris inițial în limba română, cu titlul „Ora 25”, însă în România a putut fi publicat abia după decesul autorului, mai precis după căderea comunismului.

Romanul prezintă viața lui Iohann Moritz, un țăran dintr-un sat românesc, care devine victimă involuntară a celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când indivizii nu mai sunt considerați ca atare, ci sunt tratați ca membri ai rasei din care fac parte. Iohann Moritz este aruncat succesiv ca un pai de evrei, români, maghiari, germani și americani, fiecare văzând un membru al unei clase de care în cele din urmă nu aparține, fiind în imposibilitatea de a-și exercita libertatea sa de om în fața unei societăți dezumanizate.

Romanul „Ora 25” a fost ecranizat în 1967 (regia: Henri Verneuil), rolul principal fiind jucat de Anthony Quinn.

Evenimentul de la Cărturești va avea loc în prezența editorilor, care vor vorbi despre cărțile lui Virgil Gheorghiu și proiectul lor, urmând o sesiune de întrebări și răspunsuri deschisă publicului.

Despre autor

Constantin Virgil Gheorghiu (n. 15 septembrie 1916, Valea Albă, Comuna Războieni, Neamț, România – d. 22 iunie 1992, Paris, Franța) a fost un diplomat român interbelic și un jurnalist, romancier, poet și preot român din exilul românesc postbelic, potrivit Wikipedia.

Bunicul și tatăl său au fost preoți în localitatea Războieni. Între anii 1928 și 1936 a studiat la Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău. După ce a terminat liceul, a renunțat la cariera militară și a venit în București unde a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București.

În 1943 a fost numit atașat de presă al ambasadei românești din Croația. Atunci a început lungul drum al pribegiei sale, trecând prin Austria în Germania, unde s-a refugiat 1944, pentru ca în 1948 să se stabilească în Franța, unde a publicat circa 40 de volume.

În exil fiind, a urmat studii de teologie la Heidelberg, astfel că în 1963 a fost hirotonit preot la biserica ortodoxă română „Sfinții Arhangheli” din Paris. Primește rangul de iconom stavrofor în 1971, activând sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice de Constatinopol.