Oare când se va ajunge la ceea ce unii numesc „conștiința muncii”? Adică la acea stare de fapt în care te duci la lucru, tocmai pentru  a face exact asta: să lucrezi! Ai numai de câștigat atunci când ai un loc de muncă, ai niște bani care îți vin în mod regulat, ai asigurare medicală, iar la retragere ai și o oarecare pensie. Bine… cine știe cât apuci să te bucuri de ea, dat totuși e un sprijin.

Acum să intrăm direct în subiect, să vorbim despre Poliția Locală din Arad, sau mai bine zis foștii gardieni publici care au primit un upgrade doar la denumire, deoarece la competențe încă funcționează (mulți) pe sistem învechit, un sistem de : „lasă-mă să te las”. Am primit pe adresa redacției, la telefonul cititorului, următoarea nemulțumire vizavi de modul de lucru al dispecerilor din Poliția Locală: „O altă pățanie cu Poliția Locală m-a îndemnat să vă contactez, întrucât deși primul eveniment e un pic mai vechi, am trecut cu vederea considerând că și eu aș putea să fiu la fel de înțelegători cu ei așa cum m-au rugat. Prima dată când am sunat la Poliția Locală, am avut neplăcerea de a constata că îmi este blocat garajul de o altă mașină. Am vorbit cu dispecerul de acolo care mi-a spus: Dar oare nu putem aștepta un pic, că poate vine proprietarul mașinii și o mută… ca să nu mai venim noi până acolo să o ridicăm…durează.  Așa am și făcut, am zis că aștept, că poate vine proprietarul mașinii. Nu mi s-a părut normal totuși să primesc un asemenea răspuns din partea unei instituții, dar am lăsat de la mine. A și venit proprietarul mașinii și am putut pleca relativ repede. A doua oară când am sunat la Poliția Locală, și cred că va fi și ultima, a fost ceva mai hilar. La modul cum era parcată o mașină pe o stradă, abia am trecut, la milimetru, fără să o zgârii (am o mașină de dimensiuni normale). Am considerat că e de bun augur să anunț Poliția Locală, deoarece mașina chiar era parcată prost, aproape blocând accesul pe stradă, iar o altă mașină puțin mai mare nu ar mai fi avut cum să intre. Zis și făcut. Am pus mâna pe telefon și am sunat la Poliția Locală pentru a le comunica situația. Răspunsul lor a fost: „No’ ce bine că ați trecut! 

Păi bun, bine, eu am trecut, dar dacă vine altul cu o mașină mai lată acela nu mai trece, i-am spus dispecerului. El mi-a răspuns senin că nu are ce să facă, dacă am trecut eu e bine, dar ei nu au ce să facă. Ce era să îi mai răspund? Am zâmbit , i-am urat serviciu ușor și am închis”.

Doamne ajută și dă-i înainte. Cum ar fi dacă toți și-ar face așa datoria?

Alo, pompierii? Veniți repede că arde o casă!

Păi , hai să așteptăm un pic…poate începe ploaia…ca să nu trimitem autospeciala și ofițerii până acolo așa aiurea.

Alo, Salvarea! Veniți repede, a leșinat unu pe stradă!

Păi , hai să așteptăm un pic…poate își revine… ca să nu trimitem ambulanța și medicii până acolo așa aiurea

Alo, Poliția! Veniți repede, îl jefuiesc pe unul pe stradă!

Păi , hai să așteptăm un pic…poate nu găsesc nimic la el și îi dau pace… ca să nu trimitem patrula și polițiștii până acolo așa aiurea.

Bună ziua doamnă farmacistă, două plicuri pentru răceală

Păi , hai să așteptăm un pic…poate îți trece… să nu mai bat un bon așa aiurea.

Cred că înțelegeți unde dorim să ajungem cu tiparul acesta…

Cum era și normal, am cerut și poziția Primăriei asupra cazului prezentat mai sus, fiind instituția în a cărei subordine se află Poliția Locală. Purtătorul de cuvânt ne-a comunicat că:

„Întrucât nu a fost respectată procedura de soluționare a problemei semnalate telefonic, se va solicita sancționarea cu mustrare scrisă a ambilor dispeceri. La o nouă abatere, se va solicita retragerea din salariu.”