Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a întrunit miercuri într-o ședință care a durat aproape trei ore, principalele teme discutate fiind situația din Orientul Mijlociu, impactul asupra pieței petroliere din România și analiza dislocării temporare pe teritoriul țării a unor capabilități militare.

Potrivit Administrației Prezidențiale a României, agenda reuniunii a inclus trei puncte: evaluarea situației din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, analiza efectelor evenimentelor din regiune asupra pieței petroliere interne și examinarea posibilității dislocării temporare în România a unor echipamente și forțe militare.

După ședință, președintele Nicușor Dan a declarat că discuțiile au vizat în primul rând evoluțiile militare din Orientul Mijlociu, analizate împreună cu instituțiile responsabile, inclusiv prin scenarii pe termen scurt, mediu și lung, scrie HotNews.

„Am discutat și despre situația românilor din zonă. Asta este una dintre preocupările noastre importante. Până acum au venit din zonă aproximativ 5.700 de oameni cu ajutorul MAE”, a spus președintele.

România acționează diplomatic și monitorizează piața energetică

Totodată, în cadrul ședinței a fost analizată și dimensiunea diplomatică a conflictului.

Potrivit lui Nicușor Dan, România acționează alături de statele europene pentru a încerca oprirea războiului prin mijloace diplomatice.

Un al doilea punct pe ordinea de zi a vizat efectele economice ale crizei din regiune, în special creșterea prețului petrolului pe piața internațională. În ceea ce privește piața gazelor, președintele a menționat că Guvernul a adoptat deja o măsură de plafonare a prețurilor începând cu 1 aprilie.

Dislocare defensivă a forțelor și echipamentelor americane în România

În cadrul discuțiilor a fost analizată și posibilitatea dislocării temporare în România a unor echipamente și forțe militare americane, în baza parteneriatului strategic dintre cele două state.

„Este vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, de echipamente de monitorizare și de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu”, a precizat președintele, făcând referire la baza militară de la Baza militară Deveselu.

Potrivit acestuia, echipamentele sunt strict defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. Dislocarea lor ar urma să fie realizată doar după aprobarea Parlamentului.

„Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură, ba chiar mai sigură”, a transmis președintele.

Citește și:

România s-ar putea implica direct în războiul din Iran dacă avioane americane de luptă vor opera de la Mihail Kogălniceanu, avertizează un expert militar