Intrarea în vigoare, de la 1 februarie 2026, a noilor reguli privind concediile medicale a adus multe critici din partea medicilor și a specialiștilor în HR și a  redeschis una dintre cele mai sensibile teme ale politicilor publice din România: echilibrul fragil dintre combaterea abuzurilor și protecția reală a angajaților bolnavi.

Ordonanța de urgență nr. 91/2025 stabilește, pentru prima dată în mod uniform, faptul că prima zi de concediu medical, va fi complet neplătită, indiferent de tipul afecțiunii, decizie care a generat critici din partea medicilor, organizațiilor de pacienți, consultanților fiscali și specialiștilor în resurse umane.

Concediile medicale, ce se schimbă concret de la 1 februarie

Potrivit noilor reglementări (citește mai multe AICI), pentru certificatele de concediu medical emise în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, prima zi de concediu medical nu mai este plătită de nimeni, nici de angajator, nici de stat. Măsura se aplică tuturor categoriilor de concedii medicale: boală obișnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav, urgențe medicale, boli infectocontagioase sau afecțiuni grave.

Pentru bolile obișnuite, indemnizația se calculează progresiv începând cu a doua zi: 55% din baza de calcul pentru zilele 2–7, 65% pentru zilele 8–14 și 75% din ziua a 15-a. Pentru celelalte tipuri de concedii, procentele speciale prevăzute de legislația în vigoare se aplică tot din a doua zi, însă ziua întâi rămâne neplătită în toate cazurile.

Obiectivul declarat al autorităților este reducerea cheltuielilor publice și limitarea concediilor medicale acordate nejustificat, însă, în practică, măsura mută integral riscul financiar al primei zile de boală asupra angajatului, avertizează experţii.

Deși autoritățile susțin că măsura va descuraja absenteismul nejustificat și va reduce presiunea asupra bugetului de sănătate, efectele secundare ar putea fi mai mari decât beneficiile: venituri mai mici pentru angajați, risc crescut de îmbolnăviri la locul de muncă, birocrație suplimentară pentru companii și incertitudine juridică.

„Pedeapsă la grămadă” pentru bolnavi

Criticile cele mai dure vin din zona medicală și a organizațiilor de pacienți. Libertatea notează că mai multe asociații au atras atenția asupra impactului disproporționat asupra bolnavilor cronici, care sunt nevoiți să lipsească frecvent de la muncă pentru tratamente, investigații sau internări de zi.

„Este o pedeapsă la grămadă, care îi lovește pe cei corecți, nu pe cei care abuzează de sistem”, a declarat pentru Libertatea dr. Daciana Toma, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei. Medicul avertizează că reducerea drastică a veniturilor în perioadele de boală îi poate împinge pe pacienți să ignore recomandările medicale și să vină la muncă bolnavi, doar pentru a nu pierde bani.

Riscul este cu atât mai mare în cazul bolilor contagioase. „Bolnavii de gripă sau de varicelă ar putea merge la serviciu doar ca să fie plătiți, ceea ce înseamnă îmbolnăvirea altor colegi”, avertizează medicii de familie, citați de Libertatea.

Datele Institutului Național de Sănătate Publică, invocate în același material, arată o creștere semnificativă a cazurilor de gripă la finalul lunii ianuarie, context în care presiunea pe sistemul medical și pe angajați devine și mai mare.

O reformă fără excepții pentru bolile grave

Unul dintre cele mai contestate aspecte ale ordonanței este lipsa totală a excepțiilor. OUG nr. 91/2025 nu face diferență între o viroză ușoară și o afecțiune oncologică, între o gripă sezonieră și un tratament care presupune spitalizări repetate.

Reprezentanții Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România au cerut exceptarea bolnavilor cronici de la aplicarea zilei neplătite, însă, până în prezent, autoritățile nu au oferit un răspuns clar dacă această solicitare va fi transpusă legislativ, arată Libertatea.

Controverse juridice și riscul unei zile neplătite „în plus”

Dincolo de impactul social, noile reguli ridică și probleme juridice. HotNews relatează că proiectul de norme metodologice publicat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate introduce un exemplu de calcul care ar putea duce, în practică, la scăderea unei zile lucrătoare, nu a unei zile calendaristice, așa cum prevede ordonanța.

Consultanții fiscali avertizează că o astfel de interpretare modifică efectul juridic al OUG nr. 91/2025. „Normele metodologice nu pot completa sau schimba un act normativ de rang superior”, a declarat pentru HotNews Luminița Obaciu, membră a Camerei Consultanților Fiscali.

Problema apare în situațiile în care prima zi de concediu medical este nelucrătoare, de exemplu sâmbăta sau duminica. În aceste cazuri, legea nu prevede o sancțiune financiară suplimentară, însă exemplul din normele CNAS ar putea conduce la scăderea primei zile lucrătoare, ceea ce ar însemna, practic, două zile fără plată.

Specialiștii avertizează că această interpretare poate genera aplicări neunitare, confuzie pentru angajatori și, în final, litigii.

Povară administrativă mai mare pentru companii

Noile schimbări au impact semnificativ şi asupra mediului de afaceri. Agerpres a indicat într-un material poziția TPA România, companie de consultanță fiscală și juridică, care atrage atenția că noile reguli cresc substanțial birocrația și complexitatea procesului de salarizare.

Departamentele de resurse umane sunt obligate să își actualizeze procedurile interne, aplicațiile de calcul salarial și regulamentele, într-un interval scurt de timp de la alte modificări legislative din același domeniu. În plus, angajatorii trebuie să gestioneze nemulțumirile angajaților afectați de scăderea veniturilor.

Potrivit specialiștilor TPA România, în practică pot apărea soluții neprevăzute de legiuitor: angajații ar putea cere compensarea zilei neplătite prin concediu de odihnă, iar unii angajatori ar putea oferi compensații financiare, ceea ce ar anula, parțial, economia bugetară urmărită de stat.

Citeşte şi:

Sfârșitul vânătorii de la început de lună? CNAS promite analize medicale gratuite fără plafon