Un moment din cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice a aruncat lumea în aer, întrucât a fost interpretat inițial ca o defăimare a scenei biblice „Cina cea de taină” pictată de Leonardo da Vinci, având personajele personificate de persoane trans. Scena a fost însă eronat asociată cu vestitul tablou, în fapt fiind vorba de o reproducere a operei artistice pictate de un pictor olandez din secolul al XVII-lea.

Dezmințirea a fost evidențiată de publicația online Le Canard Enchainé Libre, care arată că scena din deschiderea Jocurilor Olimpice  este inspirată din tabloul lui Jan van Bijlert, „Banchetul zeilor”, de la jumătatea secolului al XVII-lea, păstrat în Muzeul din Dijon. Este vorba despre nunta lui Peleu cu Tetis în care Dionysos este personajul central.

Jan Hermansz van Bijlert (n. 1597 sau 1598 – d. noiembrie 1671) a fost un pictor olandez din Utrecht, unul dintre pictorii al cărui stil a fost influențat de Caravaggio. A petrecut aproximativ patru ani în Italia și a fost unul dintre fondatorii cercului Bentvueghels al pictorilor nordici din Roma.

„Banchetul zeilor”: Căsătoria lui Tetis cu Peleu

În mitologia greacă, Tetis era o divinitate marină, o nereidă, una dintre cele 50 fiice ale lui Nereus.

Tetis s-a căsătorit cu eroul Peleu și a devenit mama lui Ahile. La nunta ei cu Peleu (singura căsătorie dintre un muritor și o zeiță, acceptată de către olimpieni), Eris aruncă Mărul discordiei care, conform lui Homer, a fost originea Războiului Troian.

Update

„Cina cea de Taină” nu a reprezentat sursa de inspirație a ceremoniei – subliniează directorul artistic de la Jocurile Olimpice

Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, a negat duminică că s-ar fi „inspirat” din Cina cea de Taină în controversata scenă care a șocat extrema dreaptă, notează și Adevărul.

„Nu veți găsi niciodată la mine vreo dorință de a batjocori sau de a denigra ceva. Am vrut să organizez o ceremonie care să repare și să reconcilieze. Și să reafirme valorile Republicii noastre (…)”, a declarat Thomas Jolly pentru BFMTV.

„Cred că a fost destul de clar, Dionysos este prezent pe această masă. El este acolo pentru că este zeul sărbătorii (…), al vinului, și tatăl Sequanei, zeița legată de râu. Ideea era mai degrabă de a avea o mare sărbătoare păgână legată de zeii Olimpului… Olimp… Olimpism”, a continuat el.