Primăria Municipiului Arad ne urează pe Facebook cică să „Paști Fericit!”, printr-un banner. Frumos, frumos… ar fi, dacă ar fi și corect gramatical.

Am zis, noi între noi, în redacție, să nu fim răi chiar acum, de Sfintele Sărbători, deci pe Bognár Levente úr îl iertăm fiindcă-i ungur, iar pe restul echipei din Primărie îi iertăm fiindcă… nici nu aveam pretenții mai mari. Adevărul e că este grele cu gramatica asta… Până și lingviștii se contrazic între ei.

Dar să vedem dacă noi, ei, iepurașul și cu mielu’ de Paști, sau toată lumea a greșit:

În primul rând… Paște sau Paști?

În DOOM și DEX găsim precizările de mai jos, în legătură cu substantivul propriu „Paște/Paști” (la care am adăugat și cuvântul „pasca”, pentru că provine din același etimon (cuvânt de origine) latinesc și pentru a ne aminti că forma corectă de genitiv-dativ este „pascăi”):

DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române), 2005:

!paște/paști (pâine sfințită) s.n.pl.art. paștele/paștile

!Paște (sarbatoare) s.propriu m.pl.Paști (doi Paști, dar pl.n. Sfintele Paști)

!pasca (prăjitură, pâine nedospită) s.f., g.-d. art. pascăi

DEX (Dicționarul explicativ al limbii române) precizează diversele sensuri ale cuvântului și etimologia:

PAȘTI s. m.  1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Invierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea eliberarii acestora din robia egipteană. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.

PÁSCĂ  s. f. 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. ♦ Anafură pe care preotul o împarte credincioșilor în ziua de Paști; paști (2). 2. Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de pâine. – Lat. pascha.

Ce spun lingviștii?

Pe site-ul filologului român George Pruteanu apar următoarele precizări: Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică „pesah” – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de „pască”). La plural, acest cuvînt face „paşti”: o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: „să pască, să paşti” sau a naşte: „să nască, să naşti” etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”, spunîndu-se, firesc, fie „sărbătorile de Paşti”, fie „sărbătoarea Paştelui”. Amîndouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă. 

Profesorul universitar Nicolae Felecan explică etimonul îndepărtat al termenului „Paști” din ebraicul pesach (ce înseamnă „trecere”), care a trecut în greaca veche în forma de „pascha” și de aici în latina Pascha, Paschae, ultima variantă de plural dând forma Paște. Însă, profesorul spune că forma de plural a fost înlocuită, încă din latina populară, de Paști, păstrată ca atare și în dialectul daco-roman. De asemenea, el susține că, în majoritatea textelor vechi, termenul apare la plural. 

Paști fericite, Paște fericit, Paști fericit sau Paște fericite?

Făcând abstracție de polemicile pe seama etimologiei cuvântului, trebuie să ținem cont de faptul că, atunci când termenul este folosit fie la plural, fie la singular, atributele care-l însoțesc trebuie acordate corect. Așadar, vom spune (scrie) „Paști fericite sau Paște fericit” și NU „Paști fericit sau Paște fericite. De asemenea, este corect „Sărbătoarea Paștelui sau Sărbătorile Paștilor” și nu „Sărbătorile Paștelui sau Sărbătoarea Paștilor”.