joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Interviu cu Corina Crețu, comisar european pentru Politici Regionale: „Nu puteam să sacrific interesele naționale și ale dezvoltării României pentru un loc pe lista candidaților la alegerile europarlamentare”

    de Lucian Dănilă | 23 mai 2019, 11:43 AM | Politikos

    1

    Corina Crețu are vârsta de 51 de ani și are o vastă experiență la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, unde a activat ca vicepreședinte, sau în cadrul Comisiei Europene, fiind în acest moment comisar european pentru Politici Regionale.

    După ce a făcut parte mulți ani din PSD, partid pe al căror liste a candidat în 2014, în vara trecută, Corina Crețu a făcut pasul spre Pro România, partidul înființat de Victor Ponta. „Este un partid nou, creat, cum spun ardelenii, din necaz, datorită drumului greșit pe care a luat-o actuala guvernare”, spune Corina Crețu.„Am plecat la Pro România pentru că mi-am dat seama că lucrurile pe care le-am dorit să le fac încă de la începutul mandatului nu le pot face având în vedere dialogul pe care l-am avut tot mai contondent cu autoritățile române”, continuă comisarul european.

    Corina Crețu a fost prezentă zilele trecute la Arad unde s-a întâlnit cu membrii Pro România din orașul de pe Mureș. Despre realizările sale, despre ideile și proiectele sale, despre Arad și România, despre Liviu Dragnea, Victor Ponta și multe altele ne vorbește Corina Crețu în amplul interviu pe care îl puteți citi mai jos:

    INTERVIU:

    -Care este după părerea dumneavoastră diferența esențială dintre PSD și Pro România?

    -Pro România este un partid care s-a creat, cum spun ardelenii, din necaz. Acest partid a apărut datorită drumului greșit pe care a luat-o actuala guvernare. Știți că eu am candidat și acum cinci ani, în 2014, din partea PSD luând 16 locuri și vorbindu-le oamenilor despre dezvoltare, despre nevoia de locuri de muncă, de spitale, de școli. În ultimii doi ani de zile toate aceste lucruri au fost ignorate de actuala guvernare și îi mulțumesc lui Victor Ponta că a creat această alternativă. Este un partid de oameni profesioniști. România are nevoie de un partid de stânga, de centru stânga în care să se regăsească vocea celor mulți și nevoile oamenilor. Este un partid pro european și diferența este că noi ne dorim o Românie europeană care să-și câștige aliați prieteni, care să își continue drumul în Europa, pentru că nimic nu se poate obține bătând cu pumnul în masă, atacând, jignind liderii europeni. Odata ce intri într-o familie europeană trebuie să vii cu obligații și responsabilități. Diferența dintre cele două partide este majoră, de mentalitate. Pro România este acum vocea celor mulți pentru o dezvoltare armonioasă a țării.

    -În politică, uneori, lucrurile se schimbă foarte repede. Dacă ar fi să intrați într-o alianță guvernamentală, cu cine ați face-o? Cu PSD sau cu PNL?

    -În politică, lucrurile se schimbă repede, dar uneori mai puțin repede decât ne-am fi dorit. Eu am activat în ultimii ani la Bruxelles, am fost observator încă din anul 2006, am avut un mandat de vicepreședinte al Parlamentului Europeran, acum sunt comisar european și îmi doresc să activez în continuare la comisia europeană. Sigur că președintele partidului și partidul vor lua o decizie în funcție de negocierile care le vor avea și de scorul care va fi obținut după alegerile din 26 mai. Cred că este prematur pentru a vorbi de alianțe înainte de a afla scorul de la aceste alegeri. Dar este clar că trebuie schimbat ceva în societatea românească și populatia trebuie să vina in număr cât mai mare la vot.

    -Pro România se consideră partid de stânga? Există în România partide de stânga asemănătoare cu țările occidentale europene?

    -Eu am activat și ca vicepreședinte al grupului social-democrat european, deci din punctul nostru de vedere noi suntem cei care ducem mai departe steagul social-democrației. Sigur că unii sunt mai de centru, alții au accente liberale în Pro România, dar eu cred că este nevoie de o social-democrație europeană și nu mă vad altfel decât social-democrată. Am fost la Bruxelles cu Victor Ponta și în ultima perioadă. Se știe că am discutat cu familia social-democrată, știți foarte bine ca socialiștii europeni au înghețat relatiile cu PSD și ne propunem să fim alternativa europeană în grupul social-democraților europeni. Dorim să fim alternativa europeană bazată pe valorile și principilile europene, bazată pe solidarite, pe bunăstare, pe reducerea inegalităților, a inechităților. România este, din păcate, o țară care are oameni săraci, oameni care au nevoie să fie sprijiniți și ajutați.

    IMG 8727

    -Dacă ar fi să luați trei decizii politice urgente, care ar fi acelea?

    -Cel mai importante necesități se referă la infrastructură, la spitalele regionale și la dezvoltarea satului românesc, o dezvoltare a mediului rural. Pentru mine a devenit evident în ultimii cinci ani că aceste lucruri ne trag înapoi. Mă doare inima să văd atâția oameni plecați. Am venit cu avionul la Timișoara și am vorbit cu acești oameni, majoritatea veneau de la copii. Se întorceau de la Bruxelles sau din alte colțuri ale lumii. Este păcat că tineretul pleacă și este clar că trebuie făcut ceva. Avem cei mai mulți oameni plecați din țară dupa Siria. Suntem pe locul al doilea în lume ca migrație! Un lucru foarte trist, iar asta înseamnă că ceva trebuie schimbat radical și trebuie îmbunătățită viața oamenilor. Aici, când spun asta, nu mă refer doar la salariul acestor oameni, ci, pe de altă parte privește și sprijinirea mediul de afaceri și al mediului în care traiești. Ne trebuie străzi și autostrăzi de calitate cu care să ne putem conecta cu vestul european, cu lumea întreagă. Trebuie să avem spitale, tocmai de aceea vorbeam despre satul românesc care  este pur și simplu abandonat. În afara acestor plăți directe către fermieri, practic oamenii nu mai au dispensare de calitate, sunt  plimbați la vârste înaintate de la un spital la altul. Cred că aceste trei priorități sunt esențiale pentru dezvoltarea României. Infrastructura rutieră și feroviară, spitalele pentru oameni și satul românesc. Eu sunt fericită că aici la Arad am avut privilegiul de a semna două proiecte importante: unul de apă și canalizare în valoare de aproape 300 de milioane de euro, un proiect realizat din fonduri europene grație căruia 98 la sută din populația Aradului poate avea acum apă potabilă de calitate, un proiect prin care s-a evitat inclusiv falimentul acestei agenții de apă și canalizare tocmai pentru că acesta era un proiect care trebuia eliminat până în 2015 iar nefiind finalizat am decis să îl fazez. Partea proastă este că am consumat din actuala perioadă de programare, partea bună este ca se va realiza și este aproape de finalizare. Un alt proiect important este cel mai mare șantier din Europa de modernizare a unei căi ferate. Prima cale ferata din Transilvania a fost Arad – Alba iulia acum 150 de ani și dupa 150 de ani iată că am semnat acest proiect de modernizare pe ruta Arad – Radna – Gurasada – Simeria în valoare de 1,3 miliarde de euro. Este cel mai mare șantier de modernizare de căi ferate nu numai din punct de vedere al modernizarii infrastructurii, dar și a unui număr de 15 gări și a tunelelor, podurilor. Este vorba aici inclusiv despre Gara CFR Arad care a fost modernizată. Sunt mândră că am avut aceasta șansă să semnez aceste proiecte. Aș fi vrut să am mai multe proiecte de calitate depuse de Guvernul României și să am șansa să le aprob.

    -Cum se vede România de la Bruxelles?

    -România este așa cum o prezentăm noi, cu bune și cu rele, dar în primul rând cred că am avut șansa de a avea un președinte al Comisiei Europene care iubelte România. Faptul că luptele politice interne s-au transferat la Bruxelles nu a fost bine deloc, iar derapajele din ultimii doi ani legate de ordonanțe, de iminența schimbărilor legilor, în domeniul justiției a creat acest sentiment ca România nu respectă în totalitate statul de drept și acest lucru este trist pentru că am fi putut intrat și în Schengen în ultimii cinci ani, un lucru pe care arădenii, aici la graniță, îl resimt foarte bine. Știți că președintele Juncker a spus ca are un vis ca în timpul mandatului său să se întâmple acest lucru. Din păcate, ca urmare a evoluției politicii interne a României din ultimii doi ani, acest vis se amână.

    -Am citit un interviu cu dumneavoastră în care ați lăudat Oradea, oraș despre care ați afirmat că este un model atât pentru România cât și pentru Europa. Cum ați găsit Aradul?

    -Vă spun sincer că am fost impresionată de Oradea. Am fost ultima dată la Oradea acum câteva zile, am vizitat împreună cu domnul primar planul de extindere a tramvaiului și a rețelei publice urbane. Sigur, este puțin disconfort acum pentru orădeni dar fața orașului s-a schimbat radical. În decembrie am inaugurat Podul Centenarului care fluidizează circulația în Oradea și am fost și eu impresionată de ce înseamnă acest principiu că omul sfințește locul. Din punctul meu de vedere, politica regională nu are culoare politică și știți bine că nu am evitat nicio clipă să laud acei primari care indiferent de culoarea lor politică au făcut proiecte de succes, proiecte care au contribuit la dezvoltarea comunităților lor. Văzut din acest unghi, cred că Aradul ar fi putut face mai mult. Sunt proiecte frumoase pe care le-am visat în mandatul meu, de pildă un proiect între Spitalul Județean Arad și spitalul din Mako, Ungaria, care merge prin sate și ajută femeile după anumită vârstă să își facă screening, să își facă analize fără a fi nevoite să mai vină la oraș. Pe de altă parte, sunt puțin dezamăgită să văd că foarte multe clădiri încă nu au fost renovate deși există bani pentru eficiența energetică a acestora. Este proiectul cel mai popular din Europa pentru că schimbă automat nu numai fața clădirii, dar și cetățenii pot resimți direct în buzunar o factură mai mică. Nu știu dacă acest lucru și aceste întârzieri se datorează lipsei de dialog cu Guvernul României pentru că din păcate există această organizare administrativ-teritorială prin care, din păcate, orice primar și orice oraș este dependent de București.

    -Ce credeți că va câștiga România dacă o va alege, din nou, pe Corina Crețu ca parlamentar european?

    -În primul rând am o experiență deja în legistalivul european, Parlamentul European și în executivul european, în colegiul comisarilor. Știu cum funcționează instituțiile europene, am lucrat pentru România și pentru români și îmi doresc să fac acest lucru în continuare în special prin urmărirea proiectelor mele de suflet pe care le-am început: cele trei spitale regionale, dezvoltarea infrastructurii, satul românesc. Acestea vor fi lucrurile care mă vor preocupa, dar și îmbunătățirea calității vieții oamenilor pentru că până la urmă orice politician nu face politică doar de dragul politicii ci și pentru a lăsa ceva în urmă și a avea satisfacția lucrului său. De fapt, de aceea am și plecat la Pro România pentru că mi-am dat seama că lucrurile pe care le-am dorit să le fac încă de la începutul mandatului nu le pot face având în vedere dialogul pe care l-am avut tot mai contondent cu autoritățile române.

    -Se spune că primii candidați de pe lista fiecărui partid la alegerile europarlamentare sunt așa zisele „locomotive”. Ce aveți dumneavoastră în plus comparativ cu Rovana Plumb, rareș Bogdan sau Dacian Cioloș?

    -Nu vreau să fac comparații, eu cred că lumea poate să ne judece pe fiecare. Până la urmă toate numele pe care le-ați enumerat sunt într-un fel sau altul oameni cu experiență în domeniile lor, dar eu cred că sunt un om care am dovedit deja și vin cu fapte, cu cifre, arăt exact unde sunt blocajele, am schimbat inclusiv regulamentele care sunt acum spre aprobare în Parlamentul European și în Consiliul Europei, propunerea comisiei de simplificare a vieții beneficiarului, de a face regulamentele mult mai prietenoase pentru că foarte multă lume se plânge de birocrație. Apoi, cea mai mare realizare a mea este aceea că am negociat bugetul pentru perioada 2021-2027 într-un moment al Europei foarte complicat, în momentul în care se spunea că politica regională ar putea chiar să dispară, și iată că am negociat un buget de 373 de miliarde de euro pentru 27 de țări care potrivit bazei de calcul România, alături de Bulgaria, Grecia, Spania și Italia vor beneficia de o alocare de 8 la sută în plus. În ce măsură statul va folosi acești bani este responsabilitatea sută la sută a implementării care revine tocmai statului respectiv. Dar din punctul meu de vedere sunt cu conștiința împăcată pentru că am ajutat cu tot ceea ce am putut România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu peste 90 la sută. Am atras atenția asupra necesității implementării fondurilor europene pentru actuala perioadă pentru că bugetul este făcut pentru șapte ani, 2014-2020, și am negociat și bugetul pentru perioada 2021-2027. Deci, cred că aceste lucruri chiar fac o diferență.

    -De ce nu ați părăsit mai repede PSD? Sunt unii care spun că ați ales Pro România doar atunci când v-ați dat seama că Liviu Dragnea nu intenționa să vă adauge pe un loc eligibil la alegerile europarlamentare.

    -Da, și eu cred că Liviu Dragnea nu m-ar fi pus pe listă, dar nu de aceea am părăsit partidul. Eu le-am spus public în primul rând că toate programele de care dispun, cele legate de spitale regionale, de autostrăzi, masterplanul pe transport, toate le-am aprobat eu în calitate de reprezentant al Comisiei Europene împreună cu domnul Victor Ponta, în 2015. Era absolut normal să las un an, poate doi, de răgaz. Când am văzut că lucrurile nu se mișcă am început să trag semnale de alarmă și am început să ies public, iar în acel moment mi-a fost evident că devin incomodă politic, dar nu puteam să sacrific interesele naționale și ale dezvoltării României pentru un loc pe listă. Decizia mea din vara trecută a fost foarte clară de a nu mai candida absolut deloc ci de a-mi căuta un loc în instituțiile europene pentru că știam că în primul rând mă compromit eu să mai merg cu acești oameni mână în mână. Între timp s-a creat această alternativă și am acceptat propunerea domnului Ponta de a face o echipă de oameni profesioniști care să lupte pentru țară și avem această datorie pentru nepoții și copiii noștri, pentru a ne folosi șansele apartenenței la Uniunea Europeană. Când vezi atâtea voci împotriva Uniunii Europene este evident că nu ne putem permite luxul de a ieși de pe drumul european și pentru acest lucru am hotărât să facem această echipă împreună.

    (P)

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Doamna comisar are o exprimare foarte delicată atunci când spune că „Aradul putea face mai mult”. Mai pe românește spus: este de-a dreptul revoltătoare starea de degradare a clădirilor din centrul orașului în condițiile în care există bani și programe europene pentru renovare și eficiecntizare energetică.

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    5 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.