Oricum ai lua-o, că-ți place ori nu-ți place, evenimentul săptămânii trecute a fost ieri.

Dacă ai votat, să fii iubit, dacă nu, eventual curios de ce au reușit să scoată prostănacii care, nu ca tine, s-au dus, în loc de una scurtă sau mai lungă, la vot.

A mai fost și anunțul venit dinspre Budapesta cu privire la Schengen. Tot așa, mai mult pentru cei care cred că tot ce zboară se mănâncă, respectiv îl văd pe Viktor Orbán cel mai mare politician de prin jur și asta în ciuda faptului că este ungur. Fără să mai spunem că renunțarea la controlul de la frontieră va avea loc după șase luni de la intrare, informație neîmpărtășită atunci de marii politicieni care și-au strâns mâinile la Budapesta.

Cert este că în ambele cazuri vom fi siguri de rezultat prin Decembrie, imediat după ce vine Miculașul, până atunci avem timp berechet să ne dăm deștepți. Uite, exact cum fac eu amu, imediat după ce am venit de la secția de votare – nu, nu vă spun unde am pus ștampila, dacă sunteți mai deștepți ca mine, deduceți – încerc să prevăd imprevizibilul fără să îl încurc cu dorințele. Și, apropo de asta, a mai fost și retragerea lui Orban – nu Viktor, ăla nu se retrage așa oricum –, păcat că nu a schimbat mare lucru, dimpotrivă, se pare, vom vedea și asta în scurt timp.

Așa că până apar primele rezultate mai trombonesc și eu aicea cum pot, e duminică la amiază, frumos, dar friguț, oamenii tocmai ies de la biserică să se ducă la secția de votare așa cum le-a spus părintele sau pastorul. Da, aici la Arad, e important, nu e niciun secret, orașul e condus din biserici, chiar dacă cei aleși se duc foarte rar la biserică. Și atunci, mai mult să le spună celorlalți unde să pună ștampila.

Trec mai departe, nu vreau să îi enervezi pe cei care stau în locul ușii la biserică, câteva considerații în fugă despre calitatea candidaților la modul general. Nu de alta, dar comentatorii nației, fără excepție, au ajuns la concluzia că ofertă atât de slabă la prezidențiale n-a fost de când e lumea. Păi, da, primul președinte al României s-a numit Ceaușescu. Cu el e mai greu să te pui, era ales 99,99 la sută, iar prezența la vot trebuia să fie tot pe acolo. Impresia rămâne, chiar și printre tineri, că asta aud de la părinți și bunici și înainte, și după biserică.

În consecință, ăștia de acum nu se compară cu cei de dinainte, sunt nepregătiți, chiar prostănaci declarați de cei de dinainte, nemaivorbind de cele trei femei, dintre care electoratul a reținut-o doar pe Elena. Probabil tot așa, că prima tovarășă – amu ar fi doamnă – tot Elena s-a numit și au mai fost câteva Elene celebre pe aici. Nu, nu, cea din Troia nu era de a noastră, chiar dacă, se știe, dacii erau peste tot.

Așadar, chiar așa de prostănaci sunt candidații pe care i-am votat ieri cum spun deștepții neamului? Sau, cine știe, e vorba despre altceva, ceva chiar important și definitoriu. E vorba de faptul că din zbor ne-am obișnuit cu ideea democrației, nu ne mai uităm la cei pe care îi alegem ca pe vremuri. Nu-i mai vedem pe tron și posesori ai unor puteri și posibilități mult peste ale noastre. Îi vedem, cum ar veni, firesc, ca pe unul dintre ai noștri, ca un cunoscut de lângă noi, unul pe care îl știm și, tipic românesc, nu dăm doi bani pe el. Că în comparație cu noi…

Eu, personal, în vremurile acestea noi, că de cele vechi abia îmi aduc aminte, votez într-o grădiniță. Prima oară chiar m-a distrat ideea: uite, zic, învățăm de la zero democrația. Mai nou, cu primele lecții cât de cât învățate, îmi spun: da, e ca la grădiniță. Important este ca educatoarea, educatoarele să fie bine intenționate. Nu neapărat genii, că atunci se făceau fiziciene sau filozoafe, ci iubitoare și deschise la sufletul copilului. Cinstite și puse pe cele bune. Cam ca adevărații politicieni dintr-o democrație adevărată. Nu genii, dar incoruptibili și cu empatie pentru omul de rând.

Și da, aici avem probleme. Mari probleme. Abia ieșiți din grădiniță, politicienii noștri uită de unde au plecat și încep să se dea mare. Dar mai ales încep să se gândească la avantaje. Bani, călătorii, case, averi și alte cele. De amante și amanți, ne facem că plouă, se întâmplă și la case mai mici.

Dar cea mai mare problemă este că ajung și la concluzia generală a românului după care doar ei sunt deștepți, ceilalți fiind proști grămadă. Și se pun pe texte, pe lozinci, pe vorbe goale de amețit prostul văzut ca alegător. Iar serviciile secrete, cu rădăcini adânci în fosta Securitate, doar atât așteaptă.

Mă opresc aici, aștept primele exit-poll-uri. Nu exit-pole, ca să ne înțelegem. Să văd dacă am bătut până aici câmpii pe degeaba sau e chiar mai rău decât am presupus.

Ei, ia-te uită, au venit și primele exit-polluri. E seara, nițel trecut de nouă, prelucrarea rezultatelor nu a trecut de 50%, dar rezultatele preliminare indică o situație mai mult decât penibilă. Da, Ciolacu și(sau) Lasconi ar putea fi în turul doi după exit-polluri, numai că după ei sunt peste 30% în mâna băieților. Și dacă n-ar fi domnul Georgescu. Nu de alta, dar, un pic mai târziu, la 90% de voturi numărate, domnul Georgescu este înaintea lui Ciolacu. În consecință, soluția pentru turul doi e simplă: cine rămâne în picioare și primește și voturile date în primul tur pentru Simion și Călin Georgescu va deveni președinte.

Mai simplu de atât nu se poate. Și e rău, e nasol, chiar nasol de tot…

Citește și: Georgescu e primul, Elena Lasconi l-a întrecut pe Marcel Ciolacu și este pe locul 2 după primul tur al alegerilor prezidențiale