La început a fost tăcerea.

Nu la facerea lumii, ci la începutul săptămânii trecute. După ce Crin a luat-o-n freză, iar Nicușor a intrat în turul doi. După Simion. A fost o tăcere de moment. Ca rezultat al șocului. După care a început vorbăria. Ciolacu s-a dat la o parte, Crin a spus că îi pare rău, dar nu atât de rău încât să recunoască și adevărul.

Poporul a urmărit o vreme în tăcere cum nimicul se întrupează. Nici acum nu și-a revenit. Așteaptă duminica care vine. Să spună ce are de spus după toate acestea. Vom vedea dacă va fi un nou început sau continuăm în tăcere zgomotoasă ce am început odată fără să ne dăm seama.

Pe aici pe la noi tăcerea este chiar asurzitoare.

Mitingul pentru Europa de la Arad a adunat, ca de obicei, poate două sute de oameni, unii în trecere pe acolo. Dintre cei care susțin că ne reprezintă s-a dus până acolo doar Gianina Pistru. Parcă și Lazăr Faur, dar cu el treaba e alta: vine din presă, se pricepe la ștaif, se vâră imediat acolo unde crede că mai adună ceva imagine. Inclusiv la sărbătoarea de Mai a ungurilor, acolo unde s-a fotografiat a doua zi. Iar Gianina tot așa, dar mai feminin și simpatic.

În schimb europarlamentarul arădean – Falcă se numește, dacă ați uitat – nimic. Se pare că șocul cu Antonescu ejectat din cursă încă îl marchează, chiar dacă, a doua zi, a anunțat scurt că îl votează în turul doi pe Nicușor Dan. Atât, nimic altceva. Nu tu acolo un mesaj, un îndemn, o îmbărbătare pentru peneliștii arădeni. Doar în nume propriu: da, mă supun hotărârii de partid: îl votez. Pa și pusi.

Iustin Cionca, de la județ, nici măcar atâta. Ce alegeri, ce Crin, ce Nicușor dacă e festival de cârnați la Nădlac? Dar asta nu înseamnă – să nici nu vă treacă prin cap – că președintele Consiliului Județean ar fi un cârnățar oarecare acolo.

Și cu atât mai puțin Bibi al nostru – de primarul Călin Bibarț vorbim, of course – , cel care a fost întrerupt în rondurile sale regulate de incendiul de la Agora. Și care a venit chiar la sfârșitul săptămânii, încurcându-l pe edilul nostru în programul său obișnuit de week-end în natură. Cu toate acestea, primul om al urbei s-a simțit perfect, bătând pe umeri pompierii, lansând cuvinte de încurajare pentru cei care se luptau cu focul și, desigur, pentru noi, cei amenințați de urgia fumigenă de la Agora. Cea care astfel își amână lansarea spre dezamăgirea celor care vor să meargă acolo nu doar după buletine și alte adeverințe, ci și pentru distracție.

Problema cea mare este însă că Bibi nu ne-a dat nici un semn privind orientarea sa electorală. L-am văzut intrând la secția de vot, cam tot în stilul în care își începe rondurile și atât. Niciun sfat, o încurajare, ceva. Ceea ce dă prost dacă ne gândim la fumul care se ridica năprasnic la mall în comparație cu fumul care ne împresoară privind viitorul țării.

Te-ai aștepta ca cei pe care i-ai ales să fie lângă tine, să te sfătuiască, să îți dea măcar un punct de sprijin sau un reper pentru orientare. Nimic pe aici. Nu-i de mirare, așadar, că aproape jumătate dintre arădeni l-au votat în turul întâi pe Simion. Mai mulți chiar ca în Vaslui. Măcar pentru atât și era bine dacă ieșeau mai în față aleșii noștri acum. Spun eu asta, având în vedere și faptul că satul meu natal este printre cele trei localități din județ care nu l-au votat pe Simion în primul tur. Și care, pun pariu, vor vota masiv pentru Nicușor Dan în duminica care vine. Și să vă mai spun ceva, dacă tot veni vorba, cârnațul de Zerind, fără să mai vorbim de altele, nu e cu nimic sub cel de Nădlac. Asta așa, pentru Domnul Cionca.

Ei, având toate acestea și încă multe altele în vedere, nu ne mai rămâne nimic altceva decât să așteptăm ce va să vină. Oare vor reuși ai noștri bătuți în cuie prin scaunele lor de aleși să se scuture de putoroșenia politicii de fațadă și de paradă și, văzând spiritul vremurilor, se vor pune pe treabă? Sau, dimpotrivă, Aradul se va goli în continuare de oamenii săi valoroși, rămânând la cheremul celor care au probleme cu formularea unei judecăți care trece dincolo de Bună ziua, ce mai faci, du-te dracului?

Oare vor reuși să își schimbe obiceiurile și costumația, sau rămâne în continuare să ne uităm cu invidie la alții? Așa cum ne uitam pe vremuri la televiziune la Belgrad sau la Budapesta. Acum nu trebuie să ne uităm atât de departe, e de ajuns să dăm o raită până la Timișoara sau Oradea, fără să mai vorbim de Cluj, singurul județ din România unde Nicușor Dan a câștigat primul tur.

Și uite așa ajung pe nesimțite la ultimul eveniment al săptămânii.

(Sursa foto: Pagina „Corupția Ucide” – Facebook)

V-ați prins, a avut loc la București, în Piața Victoriei, nu la Arad. A fost un miting electoral. Reclamat din start la Jandarmerie. Unul nemaivăzut pe aici. Unul la care oamenii au venit din convingere și cu speranță. Am ascultat câteva luări de cuvânt și am fost impresionat de simplitatea și onestitatea lor. Nu voi spune nume, contează mai puțin că șirul cuvântărilor a fost deschis de Victor Rebengiuc – da, cel cu hârtia igenică – ceea ce contează cu adevărat e că am auzit cuvinte gândite onest și cu decență. Insist pe onestitate și decență. Poate vă dați seama de ce, nu e greu: dacă ceva a lipsit politicii românești în ultimele decenii asta a fost: onestitatea. Respectiv decența, fiindcă cele două se presupun.

Și pentru că tot vorbim de sistem, hai să ne înțelegem: cei care sunt în afara sistemului nu sunt cei care se bat în piept cu asta, sunt cei onești și decenți. Ei sunt și cei care pot reforma, schimba sistemul.

Iar cei care nu simt și nu cred asta spun doar vorbe…

Citește și:

Mesajul conducerii Agora Mall, în urma incendiului masiv de sâmbătă