Aceasta este realitatea din Arad: aproape jumătate dintre copii nu sunt vaccinați complet pentru a face față bolilor grave.

Situația poate fi desprinsă din raportul anual de activitate al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Arad pentru anul 2025, care dezvăluie, la o citire atentă, o realitate medicală fragilă la nivelul județului Arad: deși autoritățile depun eforturi logistice considerabile și au organizat campanii de sensibilizare, ratele de vaccinare la copii rămân mult sub pragurile de siguranță recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în special în cazul rapelurilor și al vaccinului ROR.

Datele oferă o imagine complexă asupra modului în care comunitatea locală alege să își protejeze copiii.
Cifrele oficiale arată o scădere a vaccinării „la timp”, pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, fenomen care vulnerabilizează comunitatea în fața unor boli prevenibile, spun medicii chestionați de noi.

Despre vaccinuri, cifre critice în Arad

Dacă la naștere cifrele vaccinării sunt relativ bune (o explicație ține, cu siguranță, de faptul că unele vaccinuri sunt administrate în spital imediat după naștere), la raportările pentru vârsta de un an situația devine alarmantă.

Analiza comparativă a raportărilor făcute de DSP în februarie, respectiv septembrie 2025, indică o degradare a acoperirii vaccinale.

La începutul anului, situația era deja sub pragul de siguranță, așa cum o arată cifrele acoperirii vaccinale: BCG (tuberculoză) – 83,38%, vaccin hexavalent: 61,13% la 2 luni, 52.57% la 4 luni și doar 36,40% la 11 luni; Prevenar (pneumococic) – 66,08% la 2 luni,  51.61% la 4 luni, dar doar 35,06% la 11 luni; ROR – 42.49% la 12 luni, 56.28% la 5 ani.

Până în septembrie 2025, cifrele acoperirii vaccinale în județul Arad au scăzut, cu două excepții, în special pentru cohorta 2024 (sugari): hepatita B: 91,17% (cea mai bună acoperire), BCG: 85,05%, hexavalent (DTPa-VPI-Hib-HB): 58,72% (2 luni), respectiv 35,94% (4 luni) și 28,11% (11 luni), Prevenar: 57,30% (la două luni), 33,81% (la patru luni), 28,11% (la 11 luni), ROR (la 12 luni) – doar 31,32%.

Pentru cohorta 2023, acoperirea vaccinală se prezenta astfel: hexavalent la 11 luni – 29,68% (62,90% la două luni și 56.77% la patru luni); Prevenar: 28,39% la 11 luni (60.90 la două luni, respectiv 56.77% la patru luni); ROR la 12 luni – 37,74%.

Recuperarea restanțierilor, progres insuficient

La „acoperirea pentru cei recuperați”, datele arată că, prin eforturile asistenților comunitari și ale mediatorilor sanitari, mulți părinți acceptă vaccinarea tardivă.  În cazul vaccinului ROR pentru copiii de 12 luni, recuperarea a adus un plus de aproximativ 10–23% față de vaccinarea inițială, la timp. Pentru cohorta 2023, acoperirea vaccinală a crescut de la 37.74 la sută la 60.97% la ROR.

DSP Arad menționează că, în unele cazuri, campaniile de recuperare au crescut semnificativ acoperirea: de la aproximativ 58% la 75%, de la  de la 62% la 77%, sau de la 28 la  58%,  însă decalajele persistă.

Semnal de alarmă pentru adolescenți

Situația pare la fel de problematică şi în cazul vaccinării la vârste mai mari: DTPa-VPI (administrat la 5–6 ani) are acoperire vaccinală de 47,44%, iar dTpa (administrat la 14 ani) de 53,16%. Medicii spun că aceste procente indică faptul că aproximativ jumătate dintre copii și adolescenți nu au protecție completă împotriva unor boli grave precum difteria, tetanosul sau tusea convulsivă.

Autoritățile sanitare recunosc, în plus, existența unor comunități cu acoperire vaccinală scăzută și susțin că, pentru a combate fenomenul, în 2025 au fost organizate campanii suplimentare, cu implicarea medicilor de familie, a asistenților comunitari și a mediatorilor sanitari.

Numărul total al vaccinurilor administrate în cadrul Programului Național de Vaccinare a fost, în anul trecut, de 25.970 la nivelul judeţului Arad.

Un singur caz de reacție adversă în 2025

În contrast cu aceste cifre, raportul evidențiază o infrastructură funcțională în ceea ce privește vaccinarea şi respectarea regulile în sistem. Se menționează, în raport, şi faptul că 25 de cabinete medicale au fost verificate pentru condițiile de depozitare și nu au fost găsite nereguli, precum și faptul că medicii au participat la sesiuni de formare cu specialiști din cadrul CRSP Timișoara.

Tot aici este amintit un aspect asupra căruia medicii și specialiștii ar trebui să insiste mai mult, în condițiile în care frica este unul dintre principalele motive care stau în calea vaccinării copilului: a fost raportat un singur caz de reacție adversă postvaccinală (RAPI) în întreg anul 2025.

Pe tema fricii și a celorlalte cauze care fac ca acoperirea vaccinală să fie sub media națională ați putut citi un amplu material pe Special Arad, anul trecut: Cum a ajuns Aradul judeţ de antivacciniști

La începutul anului trecut, Aradul ocupa în fapt ultimul loc la vaccinarea ROR, fapt detaliat AICI.

La finele anului trecut, județul nostru scăpase de acest loc, dar se regăsea tot pe ultimele locuri în acest clasament negru: Estimare, raportare și multă tăcere: cum stăm, la final de 2025, cu vaccinarea ROR în Arad.

Risc epidemiologic?

Raportul DSP Arad pentru 2025 pare să indice că, deși sistemul sanitar local dispune de logistică, personal și mecanisme de control funcționale, succesul programului de vaccinare este afectat de reticența familiilor şi amânarea imunizării de către părinți.

Cu rate de vaccinare „la timp” care coboară sub 35% pentru unele seruri esențiale și cu acoperiri insuficiente chiar și după recuperări, județul Arad se confruntă cu un risc epidemiologic real, spun unii specialiști, iar atingerea imunității de grup rămâne, pentru moment, un obiectiv prea îndepărtat.

Ce vaccinuri sunt incluse în schema națională

Schema națională de vaccinare include mai multe tipuri de vaccinuri esențiale, administrate încă din primele zile de viață, pentru protejarea copiilor împotriva unor boli grave. Vaccinul împotriva hepatitei B se administrează încă de la naștere, având rolul de a preveni infecțiile hepatice severe, fiind ulterior inclus și în vaccinul combinat administrat în primele luni de viață.

Tot în maternitate se face vaccinul BCG, care protejează împotriva formelor grave de tuberculoză, în special la sugari și copii mici.

La vârsta de 2, 4 și 11 luni, copiii primesc vaccinul hexavalent, care oferă protecție împotriva a șase boli importante: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, infecții cu Haemophilus influenzae tip B și hepatita B.

În paralel, la aceleași vârste – 2, 4 și 11 luni – este administrat și vaccinul pneumococic (Prevenar), care previne infecții grave precum pneumonia, meningita sau otita medie. La vârsta de 12 luni se administrează vaccinul ROR, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, acesta fiind unul dintre cele mai importante vaccinuri pentru prevenirea epidemiilor.

Schema de imunizare continuă cu doze de rapel: între 5 și 6 ani se administrează vaccinul DTPa-VPI, pentru menținerea protecției împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive și poliomielitei, precum și ROR la cinci ani. Ulterior, în adolescență, se face vaccinul dTpa, care consolidează imunitatea împotriva acelorași boli, adaptat pentru vârste mai mari.

Respectarea acestui calendar de vaccinare este esențială, spun specialiștii, pentru asigurarea protecției individuale și colective, orice întârziere sau omisiune reducând eficiența imunizării și crescând riscul apariției unor focare de boli transmisibile.

Citește și:

Dosarul electronic de sănătate devine accesibil pacienților din vara acestui an