În a doua zi de Paști, marți 22 aprilie 2014, fostul magistrat-judecător Ioan Lazăr a trimis pe adresa redacței Lumeajustitei.ro o scrisoare lungă și tulburătoare pentru duritatea ei – dincolo de faptele incriminate și care l-au transformat, de 5 ani încoace, din înalt funcționar în… zicem noi… martir al unei cauze pierdute. Dramatismul și tonul invectiv sunt  cumva justificabile în contextul uman dat – așa motivând faptul că o publicăm, la rându-ne, în integralitatea ei.

Ioan Lazăr – fost judecător la Tribunalul Arad și prodecan al Facultatii de Drept din Arad – a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 2 ani si 6 luni de închisoare pentru luare de mită, după ce a fost acuzat de DNA că, în 2008, ar fi cerut 30.000 de euro prin intermediul unui prieten – Traian Marius Sabău – pentru a pronunța pe fond o soluție favorabilă, respectiv pentru a respinge o cerere a procurorului de trimitere în judecată a denunțătorului. Rechizitoriul a fost întocmit de procurorul Vlad Speriusi și confirmat de Lucian Papici.

Iată scrisoarea

“Azi este încă Ziua Sfânta de Paște, iar eu sunt trist deoarece de aproximativ 5 ani trăiesc într-o minciună din cauza unei grave erori judiciare comise, în opinia mea, în mod intenționat, pentru “palmares în materie de infracțiuni anticorupție”.
Artizanul acestei erori este în primul rând Traian Băsescu, sub bagheta căruia funcționează autoritățile judiciare de la nivel central (I.C.C.J., D.N.A.). Le-am dorit și le doresc în continuare moartea, deoarece mi-au distrus iremediabil viața.
Am fost judecător timp de aproape 20 de ani la Tribunalul Arad și n-am crezut în politizarea justiției. Am lucrat în Secția penală din 1998 până în 2008 și am avut 5-6 casări date de I.C.C.J, motiv pentru care am crezut în profesionalismul judecătorilor acestei instanțe. Mi-a fost dat să mă înșel amarnic și să mă conving pe propria-mi piele de faptul ca acești oameni judecă la comandă politică. Să le fie rușine, iar Dumnezeu să le ia viața, asta le-o doresc de 5 ani.
Pe scurt, iată despre ce este vorba:
În data de 14 mai 2008, un amic cu numele Sabău Traian Marius își permite – în glumă sau în serios – să ceară de la un denunțator – Marina Ștefan, suma de 30.000 euro, deoarece, în caz contrar, eu, în calitate de judecător, îi voi aplica 20 de ani închisoare într-un dosar aflat la mine spre a fi judecat. Era vorba de o plângere împotriva rezoluției procurorului, respinsă, în care puteam pronunța două soluții: de respingere, ori de admitere cu trimitere la parchet pentru începerea urmăririi penale. Eu am respins această plângere și drept dovadă că nu am greșit este faptul că acest denunțător n-a fost nicicând trimis în judecată. Soluția mea era supusă căii de atac al recursului.
Între Sabău – trimis în judecată drept complice – și denunțător au existat anterior relații de subordonare, primul fiind angajatul denunțătorului. În acest timp, în 2006, complicele garantează cu un imobil din Arad evaluat la peste 700.000 RON un împrumut făcut de angajator în numele firmei S.C. Santo SRL Arad de 2.000.000. RON. Împrumutătorul nu achită ratele, iar imobilul complicelui este executat silit de Banca Transilvania. Complicele a fost despăgubit, dar nu în totalitate.
Dupa ce i-a fost solicitată în numele meu această sumă, denunțătorul face un denunț, prin intermediul procurorului Miron Codrin de la D.I.I.C.O.T. Arad, la D.N.A.Timisoara – procuror șef Speriusi Vlad Vasile, împotriva lui Sabău Traian Marius, pentru trafic de influență, iar în final, completează printre rânduri la sugestia lui Speriusi “și împotriva judecătorului Lazăr pentru luare de mită”.
Este începută urmărirea penală împotriva mea, iar denunțătorul este dotat cu aparatură audio-video necesară și este ridicată în două tranșe din fondurile speciale de descoperire a infracțiunilor de corupție suma de 25.000 euro.
La data de 20.05.2008, complicele Sabău primește de la denunțător suma de 10.000 euro cu care, ulterior, își cumpăra țigări de contrabandă de la duty-free Jimbolia, județul Timiș, unde lucra ca gestionar. Folosea țigările pentru trafic împreună cu Cucu Gabriel-polițist de frontieră la Arad, nepotul generalului Cucu – șef la Garda Financiară în București, căsătorit cu sora sa Sabău Laura, avocat la Baroul Arad. Garda financiară din Arad îi găsește lui Sabău, ulterior acestei date, 31 de baxuri de țigări, pe care recunoaște că le-a cumpărat din banii primiți de la denunțător. De reținut, destinația acestor bani n-a fost controlată, iar în casieria magazinului se găsesc în 29-30 mai 2008 câteva bancnote din aceeași cupiură cu cea ridicată de Speriusi de la procurorul șef Daniel Morar.
În noaptea de 28-29 mai 2008, denunțătorul îi remite lui Sabău la punctul de trecere a frontierei Jimbolia, jud. Timiș, încă 15.000 euro pe care Sabău și-i însușește și îi pune sub pernă la locuința sa din Arad.
În dimineața zilei de 29.05.2008, orele 8:00, sunt apelat de Sabău de pe telefonul martorului Mladin Călin – jandarmul de serviciu de la poarta de acces în birourile judecătorilor, de faptul că mi-a adus 2 cartoane de țigări “Vogue menthol” pe care i le cerusem din februarie deoarece erau mai de calitate. Fumam astfel de țigări datorită unei parodontoze, însă a întârziat să mi le aducă întrucât le vindea altor clienți. Ajungând în sediul Tribunalului la orele 8:30, m-am prezentat la jandarm pentru a ridica țigările depozitate într-o punga semitransparentă de 1 leu, în care se observau ușor 2 cartușe de țigări învelite în staniol. Le-am dus în birou, unde au rămas până în luna noiembrie 2009 și nimeni n-a fost curios să mă întrebe de ele.
În calitate de prodecan al Facultății de Drept Arad, în aceeași dată, m-am deplasat la Satu Mare pentru a participa în ziua următoare la închiderea anului universitar, de unde am fost ridicat ca un tâlhar de DNA cu mandate de aducere, sub acuzația de luare de mită, 10.000 lei. Ajuns la Arad, mi s-a făcut percheziție domiciliară – prin pătrunderea în locuință cu mascații – deoarece cheile mi-au rămas în mașină, iar mașina a rămas în Satu Mare. Le-am prezentat toți banii, inclusiv 13.150 euro, împrumutați cu câteva zile în urmă de la Credit Europe Bank. Procurorul a scris de un contract din 2005! Banii mi-au fost ridicați.
Am fost prezentat a doua zi I.C.C.J. – judecător d-na Aida Popa, care mi-a semnat mandatul de arestare, trimis fiind la arestul I.G.P.R. București, pentru ca DNA să-și găseasca probe.
Atât la urmărirea penală – în fața procurorului de caz, cât și la luarea măsurii arestării preventive – fond și recurs, Sabău a declarat constant faptul că “nu i-am cerut, nu mi-a oferit, nu mi-a remis” vreo sumă de bani din cele două tranșe primite de la denunțător.
Prin rechizitoriul DNA Timișoara nr. 43/P/2008 întocmit de procurorul Speriusi Vlad Vasile și confirmat de Papici (n.r. – Lucian Papici), sunt trimis în judecată pentru luare de mită-autor, iar Sabău, în calitate de complice. Sunt acuzat de faptul că “am pretins denunțătorului Marina, în data de 14 mai, suma de 30.000 euro prin intermediul lui Sabău, din care am primit în două tranșe sumele de 10.000 euro și de 15.000 euro”. Sub aspectul laturii obiective, procurorul reține că acești bani “probabil mi s-au pus în pachetele cu țigări lăsate de Sabău în dimineața de 29 mai la jandarmul de serviciu, martorul Mladin Calin”. Mi se acordă termen de judecată 14 septembrie și în toată această perioada d-na judecător Livia Stanciu – șefa secției penale – îmi menține măsura arestării preventive.
În perioada arestării preventive, complicele Sabău își înlocuiește avocatul – pe Marius Ioniță de la Arad, cu Gheorghe Toader, de la Baroul București, fost coleg de complet cu judecătorul Ștefan Pistol la Tribunalul Militar București, acesta din urma fiind președintele completului chemat să judece infracțiunea pentru care am fost chemat în judecată. Tot în această perioadă, complicele Sabău este contactat în detenție de procurorul de ședință DNA Elena Cristina Matiesescu, care îi cere să-și schimbe declarația cu promisiunea ca va fi pus in libertate.
Complicele Sabău acceptă oferta, iar la termenul de judecată din 15.10.2008 – fără nici o justificare – revine asupra declarațiilor anterioare – afirmă că din suma primita de la denunțător, 10.000 euro mi i-a remis personal în biroul subsemnatului din Tribunal, iar 15.000 euro i-a introdus într-un carton de țigări lăsat în dimineața de 29.05.2008 la martorul Mladin Călin.
Relațiile primite de la Tribunalul Arad (copia condicii de ședință din 26 mai, data la care eram în ședință de judecată, copia registrului de intrare-ieșire a persoanelor în tribunal, declarația martorului Mladin Calin, relațiile de la facultate, în sensul că după ora 12 aveam audiență și cursuri până la orele 16) au infirmat “varianta privind cei 10.000 euro” pretinși a fi remiși personal în birou.
La data de 30.01.2009, fiind în arest preventiv la Penitenciarul Rahova împreună cu un fost polițist de la Olt cu numele de Spatariu Constantin Radu, acesta din urmă îl întâlnește pe Sabău la bibliotecă, ocazie cu care Sabău i se destăinuie: “mi-a cerut procuroarea de caz să cooperez și să o ajut pentru că-mi va reduce din pedeapsă și voi fi pus pe liber”. Spatariu îl întreabă: “Și, te-a pus pe liber?”. “Am cooperat și am ajutat-o și aștept să fiu pus pe liber” – i-a răspuns Sabău. Discuția îmi este relatată la întoarcere în cameră de Spatariu, care a fost de acord să-mi scrie două declarații cu același conținut – una pentru procurorul general, alta pentru ICCJ. Am cerut recuzarea procurorului în proxima ședință, dar nu mi s-a primit cererea de către un complet de 9 judecători. Am fomulat plângere penală împotriva acestui procuror pentru cercetare abuzivă, dar fără rezultat: plângerea nu se coroborează cu alte probe. Am sesizat C.S.M.-ul care mi-a explicat care sunt sancțiunile ce pot fi aplicate procurorilor și pentru ce fapte. Am fost audiat în secția de abuzuri a Parlamentului care mi-a trimis petiția la CSM. L-am sesizat – în tot acest timp – și pe Traian Băsescu, care mi-a răspuns că nu se implică în problemele Justiției.
În procesul-verbal de interceptare a convorbirilor telefonice din data de 30.05.2008 – după reținerea mea și a lui Sabău, este redată convorbirea telefonică dintre avocat Sabău Laura (sora inc. Sabău) și soția lui Sabău (Paguba Nicoleta) prin care prima îi solicita celei de-a doua, cunoscând că fratele său este reținut, “ieși și dai banii lui Gabi (Cucu Gabriel, polițistul de frontieră), că urmeaza percheziția”!
În ședința publică din 08.04.2009, se ascultă această casetă la ICCJ, unde sunt recunoscute vocile, se recunoaște că este vorba de banii primiți de complice, în numele meu, de la denunțător. Solicitarea mea de extindere a procesului penal împotriva acestor persoane pentru tăinuire, favorizarea infractorului ori complicitate la înșelăciune este respinsă, deoarece procurorul Matiesescu s-a opus acestei extinderi. De altfel, avocatul Toader Gheorghe a avut în acest proces rolul de acuzator al subsemnatului.
Trist este faptul ca ICCJ – în completul condus de judecîtorul Ștefan Pistol, prin sentința penală nr. 1.114 din 03.06.2009 pronunțată în dosar nr. 5314/1/2008 a dispus condamnarea subsemnatului la 2,6 ani închisoare pentru luare de mită. Trist este – pentru actul de justiție – faptul că prin aceeași sentință l-a condamnat pe Sabău la 1 an și o lună închisoare, cu punerea sa în libertate după câteva zile, “respectând astfel înțelegerea dintre un procuror DNA și un escroc” – înțelegere în care subsemnatul, în calitate de judecător, anterior nu puteam să cred că poate avea loc.
Iar o instanță care pronunță soluții bazate pe astfel de înțelegeri este o instanță coruptă, care trebuie să moară. Tocmai de aceea, moartea le-o doresc, acum, de Sf. Paște! Mi-au distrus astfel viața, cariera profesională îndelungată, cariera didactică, mi-au îndoliat familia. M-au transformat din judecător în infractor, probabil din interese politice ori pentru a da bine la Raportul pe țară din august 2008. Au avut nevoie de un “trofeu” și m-au găsit pe mine. Drept recompense, Livia Stanciu a fost ulterior promovată de Basescu presedintele ICCJ, iar Aida Popa, vicepreședinte. Nemernicul procuror Elena Cristina Matiesescu ocupa în prezent funcția de șef secție urmărire penală la DNA. Drept recompensă a metodelor primitive pe care le utilizează în anchete.
Mi-au aplicat sechestrul asigurator asupra locuinței pe care m-au obligat să o vând ca se plătesc 25.000 euro cu privire la care s-a dispus confiscarea. Nu mi-au scăzut nici măcar bancnotele găsite în gestiunea magazinului din Jimbolia asupra cărora s-a dispus restituirea către DNA, fără nici un temei legal. Să le fie rușine!“

sursa: http://www.luju.ro/