CFR Marfă a achitat anul trecut o sumă de 825.000 de lei fostului director general al companiei, Liviu Bobar.

Plata sumei apare in bilanțul companiei pe anul trecut dat publicității zilele trecute, privind anul 2020. Contactat de către Club Feroviar, fostul director general a confirmat încasarea sumei respective, spunând că nu aceasta este cauza pierderilor înregistrate de compania de stat. El a adăugat că suma provine din modul de desfacere a contractului său semnat cu întreprinderea de stat. Bobar a spus că în acel an în care a fost la cârma companiei, CFR Marfă a înregistrat profit.

Datele de la CFR Marfă arată altceva. Bobar a fost la conducerea companiei cel puțin în 2007 și 2008. În 2007, compania a avut un profit brut de 6,1 milioane lei și datorii de 856 milioane lei pentru ca un an mai târziu, în ultimul an de mandat, compania să aibă o pierdere de 169 milioane lei, de 28 de ori mai mare decât profitul din anul precedent și o datorie de 886 milioane lei.

Compania a fost trasă în jos de o substanțială emisiune de obligațiuni de peste 120 de milioane de euro luată în mandatul lui Miron Mitrea. Pentru a returna banii (condiție necesară privatizării), CFR marfă s-a împrumutat la un consorțiu de bănci condus de Raiffeisen Austria cu o sumă în jur de 100 de milioane de euro. Aproximativ 60 de milioane de euro, bani disponibili la acel moment în conturile companiei, exact pentru plata obligațiunilor, s-au evaporat.

Bobar, unul dintre cei 20 de directori schimbați la indignare de Radu Berceanu

Liviu Bobar a fost schimbat al finele lui 2008 de proaspăt instalatul la șefia ministerului Transporturilor, Radu Berceanu. El a fost parte dintr-un lot de peste 20 de directori demiși de fostul ministru, pe motiv că aveau salarii prea mari.

“Când am văzut situaţia salariilor conducerii operatorilor economici de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, m-am hotărât ca pe cei 24 de directori să-i eliberez din funcţii pentru salariile fabuloase”, spunea atunci Radu Berceanu.

Astfel, Berceanu enumera: CN CFR – 18.700 lei, societatea Metrorex – 15.000 lei, aeroportul Henri Coandă – 21.000 lei, Autoritatea Aeronautică Civilă din România -19.600 lei, Registrul Auto Român – 20.000 lei. Salariul celor 24 de persoane totalizează 400.000 lei. Acum, numai suma plătită de stat despăgubire unuia dintre aceștia depășește dublul „economiei” făcute de Radu Berceanu.

Venit la conducerea Ministerului Transporturilor, Radu Berceanu i-a confirmat pe Viorel Scurtu şi Liviu Pescărașu, interimarii de la CFR SA şi CFR Călători, în funcţia de directori generali. Viorel Scurtu asigura interimatul în urma demiterii lui Constantin Manea, în vreme ce Liviu Pescărașu asigura, din postura de interimar, poziţia lăsată vacantă de Alexandru Noapteș.

În iunie 2009, Scurtu a fost schimbat din funcţie şi înlocuit cu Ion Garoseanu, vicepreşedinte al Grup Feroviar Român, pentru ca Garoseanu să fie înlocuit câteva luni mai târziu de către cel pe care îl înlocuise.

Tot în acei ani, Emil Sabo, preşedintele Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), a fost numit de Radu Berceanu la conducerea CFR SA în locul lui Viorel Scurtu. În prezent, Scurtu ocupa funcţia de director adjunct exploatare în cadrul aceleiaşi companii.

Lista directorilor din CFR care au fost schimbaţi începând cu decembrie 2008 de ministrul Transporturilor a fost completată de Liviu Bobar, care a fost înlocuit de Călin Grațian la conducerea CFR Marfă. Ulterior, Călin Grațian şi-a dat demisia de la conducerea CFR Marfă, pentru a prelua funcţia de director de dezvoltare la sucursala din România a austriecilor de la Rail Cargo.

De la calitatea de directori de companie feroviară, la cea de reclamanți ai acesteia

Cazul Liviu Bobar, îmbogățit după acționarea în judecată a companiei conduse de el, nu este unic. Mai mulți directori au obținut sume frumoase chemând în instanță compania pe care până atunci au condus-o. Dan Costescu a chemat în instanță CFR SA după ce, în calitate de director general al acesteia, a obținut, la doar câteva luni de la venirea în funcția de conducere, un bonus substanțial de peste 100.000 lei. El a contestat decizia CFR SA de a recupera bonusul despre care Curtea de Conturi spunea că a fost acordat ilegal. Marius Chiper și Dumitru Anchidin au fost alți directori în cadrul unor companii feroviare de stat care și-au căutat dreptatea în instanțe de judecată împotriva companiilor în a căror conducere se găseau.

sursa: clubferoviar