sâmbãtã, 20 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Un fake news cu presupuse efecte ale cutremurului la Zăbrani a devenit viral. De unde este de fapt imaginea și ce alte dezinformări au mai apărut pe social media

    de Raluca Medeleanu | 24 mai 2023, 9:10 AM | Fact check | Știri Arad | Topic special

    9

    Așa cum se întâmplă de regulă în momente în care panica pune stăpânire pe oameni, „terenul” devine fertil pentru răspândirea dezinformărilor. Acest lucru s-a întâmplat și după seria de cutremure înregistrate marți și miercuri în județul Arad, evenimente în urma cărora a început să circule un fake news pe rețelele de socializare, menit să exagereze magnitudinea fenomenului.

    Imaginea distribuită în multe grupuri de pe Facebook s-ar vrea să fie rezultatul cutremurului resimțit la Zăbrani (zona în care a fost epicentrul cutremurului). În imagine observăm un drum extrem de afectat, însă la o căutare mai atentă descoperim că nu este în locația indicată și nici măcar nu este de anul acesta.

    Avem de a face cu un tipic fake news care dorește să inducă panică în populație, întrucât cutremurele de marți și miercuri au fost înregistrate de autorități ca fiind de magnitudine medie (în jur de 4 virgulă ceva). Rolul unui fake news de regulă este tocmai acesta, de a însămânța neîncredere față de tot ceea ce se comunică în mod oficial, lăsând loc pentru teoriile conspirației.

    Drumul surpat din imagine este însă din județul Argeș, întâmplarea producându-se în 2018, când nu a fost vorba de un cutremur, ci de o alunecare de teren.

    Pentru a argumenta cele afirmate mai sus, vă direcționăm către o știre scrisă în 3 august 2018 de către ziarul local epitesti.ro care arată exact și de unde a venit ideea celor care au confecționat acum fake news-ul. Titlul care anunță alunecarea de teren de atunci compară imaginea cu un cutremur: „Drumul din Argeș surpat ca la un mare cutremur”. Vezi articolul integral aici: (VIDEO) UPDATE: DRUM DIN ARGEȘ SURPAT CA LA UN MARE CUTREMUR | epitesti.

    De aici până la a folosi aceeași imagine pentru a susține că este efectul cutremurului resimțit zilele trecute la Arad este însă cale lungă. Din păcate, multe persoane au luat informația ca atare și au contribuit la răspândirea ei.

    O altă imagine de tip fake news: „dovada” că totul a fost plănuit

    O altă teorie a conspirației care a fost răspândită ieri corelată cu cutremurele de la Arad a fost notată într-o imagine de tip text cu multe paragrafe subliniate cu roșu, menită să dea impresia de ceva document care a fost descoperit abia acum. Potrivit textului din imagine, cutremurele produse acum ar fi fost preconizate încă din 2022. Așadar, totul ar face parte dintr-un mare plan ? Comentariile nu au încetat să apară pe această idee despre planificarea distrugerii planetei.

    fakenews planificare cutremur

    !!! Textul însă nu are menționată nicio sursă, nu își susține cu nicio dovadă autenticitatea.

    Teoria conspirației care leagă cutremurul de exploatarea gazelor de șist

    Alte discuții care au apărut în contextul seriei de cutremure au avut de a face cu „prospecțiunile ăstora cu gazele de șist din apropierea orașului”, teorie răspândită pe Facebook chiar și de consilierul local arădean Dorian Curcanu.

    fakenews cutremur gaze sist

    Comentariile la postarea în care consilierul își pune această întrebare retorică au fost mai echilibrate. Cităm ca exemplu două dintre ele:

    „Eu zic că nu are sens să cazi în teoria conspirației. Banatul este zonă seismică…. cunoscută pentru cutremure de suprafață și intensitate redusă… în anii ’90 a mai fost o serie și atunci nici nu se știa de gazele de șist”.

    „Sunt absolut convins că nu are nicio legătură cu vreo prospecțiune – adâncimile la care s-au produs cutremurele sunt mult mai mari.
    Toate s-au produs în apropiere de Păuliș, pe falia dintre micro-placa Zărand-Lugoj și cea a Munților Zărandului”.

    Reiterăm, pe această cale, importanța de a sta și analiza informațiile care apar pe social media ori pe anumite site-uri obscure care se pretind a fi de știri, însă despre care nu am auzit până acum, întrucât adesea, din grabă și din impulsul pe care ni-l creează îngrijorarea, panica, devenim o unealtă a acestor manipulări și contribuim la răspândirea dezinformării într-o epocă în care acest lucru este un real pericol.

    Tocmai pe reacția noastră emoțională, și nu cea rațională, logică, se și bazează întregul mecanism fake news. Să fim precauți!

     

    • Citește și: Un nou cutremur în Arad, marți seara, cu o magnitudine de 4.3. Patru replici slabe în jurul miezului nopții • Special Arad · ultimele știri din Arad

     

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Pe un alt portal de știri locale, la toate articolele care au avut ca subiect cutremurele din ultimele zile, la secțiunea de comentarii este plin de mesaje false. Conținutul este în mare parte identic: străinii care fură resursele din subsol. Binențeles, prin străini sunt exemplificați europenii sau americanii. Rușii aparent nu au tehnologia necesară. Se încearcă promovarea acestor mesaje anti-europene într-un mod abject. Din cauza cutremurelor a ieșit ”aurul” la suprafață.

      +4 voturi
      +1
      -1
    2. Departe gandul de a fi iubitor de rusi, dar realitatea trebuie analizata prin date: Aradul a mai avut un cutremur de acest fel in 1974. De atunci au mai fost minore si cu epicentre cunoscute (de exemplu, Vinga). Se cunosc aceste falii si predispozitii. DAR, epicentrele de acum nu au nimic de a face cu datele si explicatiile de la centru. Pe de alta parte, manifestarile sunt exact cele decrise de numeroase articole din SUA de exempli Oklahoma si Europa la Groningen. La noi au inceput sa activeze subit zone ca Vaslui, Galati, Targu Jiu si acum, Arad. Vizualizati harta drepturilor de exploatare si gasiti raspunsul: cutremure de mica adancime, frecvente, pe perioade lungi, bubuituri. Totul ca la carte. Daca nu suntem de acord cu explaotarea care ne afecteaza vietile, atunci suntem pro-rusi? Sau sa tacem din gura si sa ii lasam pe cei ce explaoteaza, indiferent cine, sa isi duca planul la bun sfarsit? Suntem cumva in Don’t look up si nu stiam? Sau presa ar trebui sa lupte pentru oameni, indiferent de jocuri politice si interese economice? ca banuiesc ca si cei din presa au stres cand merg seara la culcare. Sau e bine sa ti se legene casa la cateva ore? Stiati ca doar comunitatile care au luat masuri si au investigat situatia au scapat de necaz?

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Una este că există astfel de cazuri, alta este să ne pripim cu concluziile că și la Arad acum este vorba despre așa ceva. Cred că nu e nevoie să producem și mai multă panică decât este cazul. Să lăsăm specialiștii să tragă concluziile, Aradul se știe că este situat pe o placă tectonică, iar cutremure au mai fost, nu doar cel din 74… Cred că e o diferență mare între ce e aici, acum și cum se prezintă situația în statele pe care le menționați. Cred că e important să nu încurcăm merele cu perele, să nu încurcăm lucrurile, că doar producem panică fără dovezi.

        +2 voturi
        +1
        -1
    3. Greierele lui Pinnochio

      Zona Banat-Crisana nu e o zona cu activitate seismica prea mare. Cel mai mare cutremur din zona Banat-Crisana a fost in 12 iulie 1991, cu epicentrul la Banloc, La cateva zile dupa aceea a fost in Herculane. Si atat! Ultimele cutremure mentionate dateaza din secolele anterioare. Din cate stiu, nu se exploatau gaze de sist nici secolul trecut, nici in 1991! Asa ca… mai usor cu teoriile!

      +3 voturi
      +1
      -1
    4. Vă rog să nu citiți printre rânduri. Nu am spus că nu pot exista seimse provocate de om. Da, există discuții în mediul științific despre posibile micro seimse provocate prin fracking. Obiectiv însă nu este nimic dovedit 100%. Este mai mult o dezbatere în curs despre argumentele pro și contra legate de acest mod de eploatare. V-aș putea spune că prin anul 2014 mai mulți oficiali europeni au avut suspiciuni că în spatele protestelor anti fracking ar fi stat Gazprom, care-și vedea poziția și profitul amenințate prin scăderea dependenței de resursele rusești a statelor europene. Dar speculăm, nu există dovezi concrete. Ceea ce este concret este că Aradul se află într-o zonă seismică activă. Până la dovezi care să ateste 100% contrariul, vorbim de un fenomen natural. La final, ceea ce mi-a atras atenția pe celălalt portal de știri a fost ”scriptul” pe care erau formulate acele comentarii.

      +1 voturi
      +1
      -1
    5. Daca in cazul unor ipoteze de lucru, varianta A reprezinta merele iar varianta B reprezinta perele, nu vad de ce nu avem voie sa facem acest lucru. In primul rand, cand vorbim de cutremure, toate ipotezele, cel putin, cele care pot fi sustinute de date, nu cele fantezist-conspirationiste, sunt deschise. La Arad, avem ipoteza ca s-a activat un nou centru seismic pe un fond cu predispozitie, dar acest lucru nu a fost inca analizat exact de specialisti, si ipoteza ca avem de a face cu cutremure provocate. Nici aici nu avem declaratii de la specialisti tocmai pentru ca nu exista nimeni care sa vina public si sa declare ca statul nu a aprobat asa ceva si nici specialisti care sa mearga in teren sa vada daca sunt exploatari la Paulis. Sau la ce specialisti ne asteptam ca sa fim siguri ca este una sau cealalta din ipoteze? Referitor la panica, ipoteza doi (cea cu cutremure provocate de exploatari) e menita sa linisteasca oamenii, tocmai pentru ca ar sti ca acest lucru se poate controla si chiar sista, daca e nevoie. Daca natura e de vina, acolo nu avem ce face. Dar, cum spuneam ambele ipoteze sunt pe masa si doar timpul (din pacate) ne va confirma care este cea valida. Daca si peste 6 luni mai discutam pe aceasta tema eu zic ca trebuie sa ne gandim la ceea ce a spus Arthur Conan Doyle: When you have eliminated all which is impossible, then whatever remains, however improbable, must be the truth.

      +4 voturi
      +1
      -1
      • Consider că atâta timp cât nu există dovezi, rolul presei e să nu răspândească ipoteze care crează panică. La fel e valabil și pentru oricare formator de opinie de pe Facebook. Cam așa văd eu lucrurile.

        0 voturi
        +1
        -1
    6. Faptul că avem de-a face cu știri false despre un cutremur în Zabrani reafirmă necesitatea unei abordări mai stricte privind verificarea informațiilor înainte de a fi distribuite. Îmi ridică întrebarea: care ar trebui să fie responsabilitatea platformelor de social media în combaterea știrilor false? Cum putem educa oamenii să recunoască și să evite răspândirea informațiilor false? Este esențial să creștem conștientizarea și înțelegerea asupra impactului negativ al știrilor false, nu doar pentru indivizi, ci și pentru societate în ansamblu.

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    2 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.