UTA avea 2-0. Dacă Dunărea nu marca, Aradul mergea la barajul cu Voluntari. Dar cât mai era de jucat? Cât mai era de alergat? Cât mai era de îndurat? Mihalcea l-a schimbat pe lentul Bumbac, depășit la ambele goluri, dar și la ratarea lui Botiș.

Au trecut doar câteva secunde și cei depe stadion au amuțit când l-au văzut pe Miron al nostru ieșit la 25 de metri de poartă ca să-l blocheze pe Alexandru. Atacantul Dunării a lobat mingea peste el dar obiectul sferic a căzut peplasa porții. Ufff, am scăpat de data asta. Același atacant a trimis cu capul sub bară,dar Miron s-a arcuit și a respins în corner. Tot Alexandru a încercat o execuție de efect din careu, dar Miron s-a întins și a respins mingea. Dunărea presa, dar UTA se apăra destul de bine.

Roli a schimbat și el: Rus în loc la Curtuiuș. Apare prima ocazie din repriza a doua, dar Rus nu lovește mingea la o centrare a lui Copil. Intră și Amir, în locul lui Tănase. Minutele trec pentru noi. Dunărea pare obosită.

Și vine minutul 73: Manea pătrunde spre careu, mimează o pasă spre Strătilă, întoarce din corp, pătrunde, cade și se aude un șuierat ascuțit… Era Colțescu, „centralul”, care aleargă spre Manea al nostru, îi arată „galben” și apoi „roșu” pentru simulare! Nu ni se poate întâmpla asta, murmurăm noi… Unii erau pe garduri și îi transmiteau lui Colțescu bezele pentru părinți…

Mai erau 20 de minute. Un singur gol marcat de Dunărea ne scotea din ecuație. Aplicăm clasica: cea mai bună apărare e atacul. Au trecut doar două minute de la eliminarea lui Manea, suporterii încă vorbeau de mama lui Colțescu, Copil primește o minge la 40 de metri de poartă, o mângâie ușor cu exteriorul, îl vede pe prietenul Cipri țâșnind de lângă Panait, inventează o „gaură” printre fundașii Dunării, Rus scapă singur cu Lungu și îl execută: 3-0!!!!!!!!!!!!!!!! E delir pe stadion. Pulsul e la cote maximale! Mai aveam de răbdat 15 minute, iar acum chiar și un gol primit nu ne scotea din baraj!

Dunărea era nevoită să reacționeze. Roli l-a scos pe Strătilă pentru a se apăra cu Covaci.Mihalcea l-a aruncat în luptă pe Balint. După numai un minut, Covaci și Balint se intersectează pe linia de 6 metri din careul arădean. Jucătorul Dunării a marcat pe sub piciorul arădeanului: 3-1! A fost un gol care a făcut liniște pe arenă. Parcă era un vis urât. Eram cu un jucător în minus, era același scor ca și în tur, dar mai erau 10 minute și Dunărea tot ataca.

Avem noroc în minutul 87. Stoica a centrat de pe dreapta, Botiș s-a întins dar nu a ajuns la minge, Miron era căzut iar Alexandru a reluat cu latul peste poarta goală!!! Era clar că nu e ziua lui… Fanii arădeni nu mai rezistau. Ai noștri cădeau unul după altul. Dennis acuza crampe, Chindriș era lovit la față și la genunchi, Copil acuza stări de greață.

Final, Colțescu ne trimite în prelungiri. Cu cine o să jucăm? Schimbările erau epuizate…

UTA – DUNĂREA CĂLĂRAȘI 4-1 (2-0, 3-1)

Man ’17, Curtuiuş ’34, Cip. Rus ’76, ’99 / Val. Balint ’80

UTA: Bg. Miron – Al. Manea, Botiş (cpt.), Gligor, Burlă – Strătilă (D. Covaci ’77), Chindriş, I. Tănase (Jorza ’70), D. Copil – D. Man, Curtuiuş (Cip. Rus ’61)

Rezerve neutilizate: Anca-Trip – Cr. Costin, Ad. Petre, M. Vlad

Antrenor: Rolang Nagy

Eliminat: Al. Manea ’73 (cumul de cartonaşe galbene)

DUNĂREA: C. Lungu – Ţenea (Săftescu ’72), Bumbac (Sil. Matei ’46), M. Popescu, Bg. Panait (cpt.) – Vădrariu (Val. Balint ’79), Sg. Popescu – Kanda, Alami, Al. Stoica – Val. Alexandru

Rezerve neutilizate: Gab. Popa – Preoteasa, Val. Andrei, M. Chiţu

Antrenor: Adrian Mihalcea

Stadion: „Motorul” (Arad); Spectatori: 2.000;

Arbitru: Sebastian Colţescu (Craiova);

Asistenţi: Alexandru Cerei şi Miclos Istvan Nagy (ambii din Cluj-Napoca)